Mâncarea la români: multă, ieftină și proastă. Pâinea cu margarină, vedeta meniurilor

Cele mai mari ponderi în meniul românilor sunt deținute de pâine și grăsimi, acestea fiind și cele mai ieftine, iar cele mai mici ponderi sunt deținute de fructe și legume, la care prețurile sunt tot mai mari de la an la an. Cantitativ, consumul de mâncare a crescut în fiecare an, dar calitatea hranei, exprimată în calorii, scade continuu, după cum reiese din statisticile oficiale analizate de Jurnalul. Datele mai arată că în familiile cu patru sau mai mulți copii consumul de calorii este cu 50% mai mic decât în gospodăriile de una-două persoane, iar în mediul rural se consumă cu peste 100 de calorii mai mult decât la oraș.

„Pe ansamblul gospodăriilor, consumul mediu zilnic pe o persoană a fost de 2.453 de calorii în 2019, față de 2.465

în 2018. Categoria de gospodării cu nivelul cel mai scăzut al consumului alimentar - 1.969 de calorii/persoană - este cea formată din gospodăriile în care există patru şi mai mulţi copii sub vârsta de 18 ani”, arată Institutul Național de Statistică (INS) în publicația „Coordonate ale nivelului de trai în România”.

Ce arată ponderile din farfurie

Potrivit INS, aproape 40% din aportul caloric al hranei românilor este adus de cereale și produse din cereale (pâine & franzelărie), urmate de grăsimi (aproximativ 15%), carne și mezeluri (13,3%) și lactate plus ouă (11,7%). La polul opus, cu cele mai mici ponderi, se regăsesc fructele (3,6%), dulciurile (6,4%) și legumele (7,6%). Ce ne arată aceste cifre? În primul rând, pâinea și grăsimile - cum ar fi margarina sau slănina - sunt cele mai ieftine, dar și cele mai nesănătoase alimente. De cealaltă parte, fructele și legumele sunt cele mai scumpe (și în continuă scumpire, fiind campioanele inflației de la an la an), dar și cele mai sănătoase, recomandate mereu de medici și nutriționiști. Concluzia: mâncarea ieftină și nesănătoasă („pâinea cu margarină”, am putea exemplifica) reprezintă mai mult de jumătate din meniul românilor, în timp ce legumele și fructele - întotdeauna sănătoase - abia dacă depășesc, împreună, 10%.

Moldovenii, cei mai mâncăcioși

Datele INS mai arată că în mediul rural consumul este mai mare cu 113 calorii decât în mediul urban. „În teritoriu, cel mai mare consum mediu zilnic de calorii şi protide a fost în regiunea Nord-Est Moldova (2.597 de calorii), iar cel mai mic în regiunea Sud-Muntenia (2.300)”, menționează statisticienii. Potrivit acestora, pe ansamblul gospodăriilor, „contribuţia preponderentă o au alimentele de origine vegetală, mult sporită în raport cu reperele ştiinţei nutriţiei”. Atât în anul 2019, cât şi în anul precedent, aproape 74% din numărul de calorii şi în jur de 50% din cantitatea de protide au fost asigurate de alimentele de origine vegetală, ponderea caloriilor de origine vegetală fiind de 71,7% în urban, respectiv 73,1% în rural, în timp ce ponderea proteinelor de origine animală a fost de 54,1% în urban şi 49,9% în rural”.

Consumul mediu de pâine şi produse de franzelărie a fost de 7,93 kg/persoană pe lună în 2019, însemnând anual 95,1 kg/persoană, în ușoară scădere față de 2018.

Aportul mediu caloric al principalelor produse alimentare

Sursa: INS