x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Românii au nevoie de bani aruncați din elicopter. „Manifestul antreprenorilor”. Ieșirea din criză costă 30 de miliarde de euro

0
Autor: Dan Străuț, Valentin Gros 08 Apr 2020 - 10:24
Românii au nevoie de bani aruncați din elicopter. „Manifestul antreprenorilor”. Ieșirea din criză costă 30 de miliarde de euro
Vezi galeria foto


Un document adresat principalilor factori de decizie din România - Președinției, Guvernului, Parlamentului și partidelor politice parlamentare -, și semnat de câteva zeci de oameni de afaceri, plus principalele asociații de business, cere o intervenție urgentă, fermă și intensă din partea statului pentru a salva economia afectată de criza coronavirus. Financiar vorbind, solicitarea prevede o alocare de 30 de miliarde de euro, estimată de inițiatori ca reprezentând 15% din Produsul Intern Brut (PIB), sumă pe care o consideră ca fiind aproape egală cu impactul crizei în economie. În plan social și legislativ, oamenii de afaceri le cer factorilor de decizie „adaptarea” aparatului de stat, în condițiile în care - în opinia inițiatorilor - bugetarii nu par să fie afectați de problemele pe care le au cei din sectorul privat. JURNALUL vă prezintă principalele argumente și măsuri menționate în acest document, supranumit „Manifestul antreprenorilor”, consemnând și câteva opinii ale economiștilor pe marginea inițiativei.

Antreprenorul Marius Ghenea, cel care a inițiat Manifestul, a remarcat necesitatea unei abordări „mai curajoase, mai agresive” din partea statului român, pentru salvarea economiei. El consideră că intervenția statului, de 30 de miliarde de euro („corelată cu impactul estimat în PIB al crizei”), ar trebui „să nu fie bazată doar pe măsuri paliative, de genul amânarea ratelor, reducerea dobânzilor sau subvenționarea pe perioadă scurtă a șomajului tehnic, ci și pe măsuri de injectare de cash în economie”, deoarece „pentru companiile care au pierdut masiv venituri în această perioadă, măsurile luate până acum nu vor preveni colapsul”.

 

Responsabilitate și la stat

Într-o astfel de situație, mai arată inițiatorul Manifestului, „trebuie să vorbim și de responsabilitate, dar și de solidaritate între sistemul public și mediul de business privat, cel care generează resursele bugetare pentru sistemul public”. Asta pentru că, susține Marius Ghenea, „sistemul privat a preluat din plin și fără suport șocul crizei COVID-19, încă de la primele măsuri de distanțare socială, în schimb în sistemul de stat nu există niciun impact vizibil, din punct de vedere bugetar, ceea ce nu reprezintă în niciun fel solidaritate și nici responsabilitate”.

Semnatarii documentului estimează că, în lipsa unei intervenții de stat „rapide și masive”, daunele pentru economia României și - ca o consecință directă - pentru toți cetățenii, vor fi „ireparabile”. În condițiile în care alte țări alocă pachete masive de intervenție, nu doar țările bogate, ci și țări vecine mai mici și mai îndatorate decât România (spre exemplu Ungaria, care a anunțat zilele trecute un pachet de intervenție de 30 de miliarde de dolari, reprezentând circa 18% din PIB-ul acestei țări), rezultatul va fi „o scădere suplimentară a competitivității economice a României pe plan global, în perioada de criză și după aceasta, ceea ce va adânci și mai mult spirala căderii economice în țara noastră”.

 

Ce vor oamenii de afaceri

Estimarea de 15% din PIB a impactului crizei COVID-19 în economie „este valabilă într-un scenariu care, în prezent, nu mai pare scenariul de bază, ci un scenariu optimist”, precizează semnatarii documentului. Scenariul de bază „devine, pe zi ce trece, unul în care economia globală ar intra într-o recesiune mai lungă, cu un nou vârf al crizei în toamnă, în loc să vedem în trimestrul IV semnele revenirii economice - dar chiar mergând pe acest scenariu optimist, guvernele trebuie să ia măsuri economice de o magnitudine asemănătoare cu impactul crizei”.

Iată, pe scurt, ce soluții propun antreprenorii (extrase din textul Manifestului):
- Așa cum mai multe țări au anunțat măsuri economice care sunt deja dublu-digit din PIB-ul anual al acelor țări, și Guvernul României ar trebui să pregătească măsuri corelate cu acest nivel de până la 15% din PIB;
- Suportul direct al statului ar trebui să se concretizeze prin injecții de cash și forme de garantare a creditării economiei, inclusiv pentru gospodăriile/persoanele afectate, precum și prin mărirea semnificativă a investițiilor publice - peste nivelul inițial bugetat pentru 2020 - investiții care pot ajuta la repornirea economiei și crearea de locuri de muncă, atât pe zona de infrastructură mare, unde România oricum este încă deficitară;
- Acțiuni concrete în direcția digitalizării sistemului public, a continuării debirocratizării și a dezvoltării de proiecte de e-guvernare, nu doar prin măsuri de genul amânării plății taxelor sau a ratelor pentru persoane fizice și juridice.

 

Argumentele antreprenorilor

Dintre argumentele prevăzute în Manifestul antreprenorilor, consemnăm:
- Pactul de Stabilitate și Creștere a fost suspendat de Uniunea Europeană, în timp ce România este în continuare una dintre cel mai puțin îndatorate țări din UE la nivel guvernamental;
- Datoria guvernamentală era încă în gama 35% din PIB la finalul anului 2019, în condițiile în care media la nivelul UE era de circa 85% din PIB-ul Uniunii, unele țări fiind la 100% din PIB sau chiar mai mult, cum ar fi economii importante ale UE, ca Franța sau Italia;
- Chiar dacă statul român ar aloca sume consistente economiei naționale în acest moment, vom fi în continuare cu o datorie mai redusă ca procent din PIB față de celelalte țări UE;
- În acest context, am putea să ne îndatorăm mai mult decât alte țări, nemaifiind ținuți de deficitul bugetar de 3%, pe care nu îl mai poate respecta nicio țară din Uniunea Europeană și de limita maximă de datorie guvernamentală de 60% din PIB de care România este încă departe, chiar și cu această intervenție propusă;
- Gradul mic procentual de îndatorare ar putea deveni un avantaj național în lupta cu recesiunea globală care urmează;
- România poate apela, desigur, atât la instituții financiare naționale și internaționale, cât și la alte tipuri de finanțare, cu analiza celor mai bune opțiuni din perspectiva condițiilor, costurilor și a maturității finanțării.

 

Povară grea pentru generațiile viitoare

În fine, semnatarii Manifestului precizează: „Suntem conștienți că România nu dispune de resursele altor țări mai dezvoltate, care alocă sume nemaivăzute până acum, suntem conștienți de faptul că ar putea exista și efecte colaterale în urma unei astfel de intervenții economice majore, consecințe din punct de vedere al monedei naționale, inflației etc. - suntem conștienți că sumele împrumutate ar putea costa mult și să fie lăsate moștenire nedorită următoarelor generații”. Antreprenorii sunt convinși, însă că dacă acest efort nu se va face, consecințele vor fi și mai grave, pe termen lung. „Cu alte cuvinte, știm că este greu și sunt consecințe, dar credem că putem, avem de unde și este absolut necesar”, conchid oamenii de afaceri.

 

Adrian Mitroi: „Vom munci doi ani pentru recuperare”

În noul tablou, „ne izbim de un zid economic îngrozitor, cad toate sursele care promiteau venituri” înainte de izbucnirea pandemiei de coronavirus, ne-a declarat Adrian Mitroi, profesor de economie comportamentală la ASE. Referitor la un eventual cost al crizei, acesta crede că „orice cifră pe care o avansezi are un mare grad de incertitudine”, iar estimarea trebuie să cadă pe estimarea privind declinul PIB. „Pentru a recupera o scădere de 10%, trebuie să muncim cel puțin doi ani”, apreciază analistul, care vede drept soluție „multiplicarea de bani de către Banca Națională”. Potrivit lui Adrian Mitroi, „acum, banii trebuie produși aici, achiziționați aici, consumați aici”, iar băncile comerciale, „obligate să cumpere titluri de stat”.

 

Aurelian Dochia: „Să împărțim echitabil povara crizei”

Criza provocată de pandemia coronavirus va însemna o contracție foarte puternică a PIB, crede economistul Aurelian Dochia. Aceasta va face ca veniturile reale ale populației să scadă și în consecință, „se va trăi mult mai prost”. Avem nevoie, în primul rând, de programe pentru cei cu venituri modeste, cu mari dificultăți financiare, astfel încât „să împărțim echitabil povara crizei”. În acest context, „ideea de a ne împrumuta pentru a combate efectele crizei este absurdă”, pentru că „banii ar trebui rambursați” și practic „pierderile unor firme ar fi sindicalizate”. Potrivit lui Aurelian Dochia, „înțelept ar fi să găsim soluții pentru a ajuta pe toată lumea să depășească momentul” și totodată „să repornim economia prin programe de investiții publice, care să fie pregătite încă de acum”.

 

Bani „din elicopter” pentru consumatori

O „lebădă neagră” nu este o criză obișnuită, spune Dimitrios Goranitis, Partener servicii de risc şi reglementare la compania de consultanță financiară Deloitte România. În opinia acestuia, despre care precizează că este personală și nu aparține Deloitte, un program substanțial de „bani din elicopter”, oferiți direct consumatorilor, ar fi colacul de salvare pentru economia locală. Acesta poate consta în reducerea impozitului pe venit, credite oferite de bănci persoanelor fizice la dobânzi preferențiale și activarea posibilității statului de a finanța direct. Totuși, în cazul unor astfel de măsuri, statul trebuie să se asigure că, înainte de toate, cetățenii sprijină businessurile locale prin cheltuielile pe care le fac, iar soluțiile ar fi prin folosirea sectorului bancar, emiterea de cupoane pentru anumite companii eligibile etc. În al doilea rând, businessurile care beneficiază de acest program, locale și internaționale, trebuie să facă cheltuieli pentru a menține și a crește numărul de locuri de muncă, fără a transforma beneficiile în dividende și fără a răscumpăra acțiuni, astfel încât excesul de lichiditate să rămână în sistem.

Oamenii de afaceri cred că statul ar putea acoperi din împrumuturi externe cheltuiala cu intervențiile anticriză, gradul nostru de îndatorare fiind cel mai mic din UE.

 

Marius Ghenea: „Finanțarea să înceapă cu persoanele fizice”

Solicitat de JURNALUL să detalieze inițiativa sa, antreprenorul Marius Ghenea ne-a transmis următorul răspuns: „Ar trebui găsit un mix de finanțare pentru acest pachet, FMI sau BERD erau doar exemple ale unor investitori financiari internaționali, însă va trebui găsit mixul potrivit. Chiar ministrul Finanțelor a spus zilele trecute că, în aceste condiții excepționale, finanțări de la organizații financiare internaționale nu vor avea condiții stricte, așa cum s-a întâmplat în 2009. Și eu, personal, cred același lucru”.

În ceea ce privește structura intervenției, Marius Ghenea afirmă că sunt două etape distincte. Pe multe verticale de business, această repornire va fi ulterioară ieșirii din izolare, deci nu vorbim despre așa ceva mai devreme de 15 mai - 1 iunie, poate și mai târziu. În prima etapă, evident că cei mai mulți bani se vor duce către persoanele fizice, aici mi se pare o ipocrizie în reglementările pentru șomajul tehnic. În lipsa ei, cealaltă soluție era pur și simplu încetarea contractelor de muncă, deci sarcina socială ar fi revenit tot statului. Consider, în plus, că și măsura cu amânarea ratelor a venit înainte de momentul potrivit”.

Iar în ceea ce privește sistemul public, Marius Ghenea afirmă: „Asistăm în prezent la o desincronizare totală cu mediul de business privat: în sistemul public, toate salariile, pensiile și orice beneficii sunt încasate prompt și la timp, în proporție de 100%, în timp ce mulți angajați din sistemul public sunt acasă și nu lucrează efectiv din cauza lipsei de digitalizare din autoritățile publice. Solidaritate ar însemna fie să apară măsuri similare și în ceea ce privește sistemul public din România, fie cel puțin să vedem o intervenție a statului în mediul privat care să ajute la menținerea locurilor de muncă și a veniturilor la același nivel și în privat”.


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Probleme la Dacia. Peste o mie de angajaţi sunt trimişi din nou în şomaj tehnic

Probleme la Dacia. Peste o mie de angajaţi sunt trimişi din nou în şomaj tehnic
1100 de angajaţi de la secţiile Presaj şi Mecanică de la uzina Dacia din Mioveni intră în şomaj tehnic în perioada 2-30 iunie, din cauza lipsei comenzilor. Compania declară că activitatea este adaptată...

BNR vine cu un scenariu sumbru pentru economia României

BNR vine cu un scenariu sumbru pentru economia României
Dinamica medie a PIB real va înregistra o valoare negativă semnificativă, apropiată de cea din criza economică din 2009, conform raportului trimestrial privind inflaţia unde tratează pe larg situaţia economică...

UPDATE Când vor fi redeschise mall-urile, cinematografele, locurile de joacă

UPDATE Când vor fi redeschise mall-urile, cinematografele, locurile de joacă
Mall-urile vor fi redeschise din 15 iunie, dacă până la această dată numărul persoanelor infectate va scădea, a transmis ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu. "Al...

Curs valutar. Leul rămâne stabil în raport cu euro. ROBOR scade. Aurul se scumpește

Curs valutar. Leul rămâne stabil în raport cu euro. ROBOR scade. Aurul se scumpește
Banca Națională a României (BNR) anunță un curs de referință de 4,8419 lei/euro, aproape de cel din ședința precedentă, de 4,8426 lei/euro.   Dolarul valorează 4,3293 lei,...

Au crescut rezervele internaţionale ale României

Au crescut rezervele internaţionale ale României
Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 mai 2020 au fost de 40,812 miliarde euro, faţă de 38,417 miliarde euro la 30 aprilie 2020, informează BNR.   La 31 mai 2020, rezervele...

Site pentru producătorii de alimente și de flori, lansat de Consiliul Județean Ilfov

Site pentru producătorii de alimente și de flori, lansat de Consiliul Județean Ilfov
Consiliul Județean Ilfov a lansat un site unde se pot înscrie toți producătorii de alimente și de flori din județ care au un atestat de producător. Înscrierea se face gratuit, accesând...

E.ON Energie redeschide magazinele treptat. Activitatea cu clienții se va desfășura telefonic și online

E.ON Energie redeschide magazinele treptat. Activitatea cu clienții se va desfășura telefonic și online
E.ON Energie România redeschide magazinele treptat dar activitatea de relaţii clienţi va continua, în mare parte, online şi telefonic. "E.ON Energie România a decis ca după ridicarea stării de...

Investiție de aproape 3 miliarde de euro pentru modernizarea Romexpo

Investiție de aproape 3 miliarde de euro pentru modernizarea Romexpo
Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) şi compania Iulius au inițiat un proiect amplu pe locul actualului Centru Expoziţional Romexpo din Capitală. Valoarea investiţiei este estimată la...

Munca și cursurile se pot face online, dar cu întâlniri periodice

Munca și cursurile se pot face online, dar cu întâlniri periodice
Recrutarea s-a mutat în mare măsură în mediul online, mai ales de la declanșarea pandemiei, însă acest domenniu de activitate nu poate fi susținut integral fără contact fizic. Unele locuri de muncă pot fi obț...

10 hectare de pădure pe zi tăiate la ras. 20 mil. mc de lemn, furate

10 hectare de pădure pe zi tăiate la ras. 20 mil. mc de lemn, furate
Suprafaţa pădurilor tăiate anul trecut a fost de 190.610 hectare, în creștere cu 9.049 de hectare față de 2018, din care au fost tăiate la ras 3.518 hectare (+83 ha față de 2018). Asta înseamnă 9,6 hectare pe...

Un centru APIA avertizează: „Sunați la primării să ne trimită adeverințele!”

Un centru APIA avertizează: „Sunați la primării să ne trimită adeverințele!”
Funcționarii unui centru județean APIA - Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură - au trimis un SMS fără precedent agricultorilor din județ, care riscă să piardă banii ce le-ar reveni de drept î...

Insuficiența calificării pentru angajare, la maxime istorice

Insuficiența calificării pentru angajare, la maxime istorice
Banca Națională a României (BNR) prezintă, în ultimul său Raport asupra Inflației, evoluția indicatorului de „necorelare a pregătirii candidaților”, evidențiind ponderea candidaților la angajare care nu...

Circa 5.000 de restaurante se vor închide în acest an. Pierderi de 500 de milioane de euro pe lună

Circa 5.000 de restaurante se vor închide în acest an. Pierderi de 500 de milioane de euro pe lună
Industria restaurantelor va pierde circa 5.000 de locaţii la nivel naţional, adică 10% din total, întrucât acestea nu se vor mai putea redeschide în perioada următoare, a...

Industria hotelieră ar putea avea pierderi de circa un miliard de euro în acest an

Industria hotelieră ar putea avea pierderi de circa un miliard de euro în acest an
Industria hotelieră estimează pierderi de circa un miliard de euro, după cum a anunţat Călin Ile, preşedintele Fedderației Industriei Hoteliere din România (FIHR). "În industria hotelieră, în...

România nu mai are cea mai mare inflație din UE

România nu mai are cea mai mare inflație din UE
România nu mai are cea mai mare rată a inflaţiei din Uniunea Europeană, a precizat ministrul Finanţelor, Florin Cîţu. "PSD a ţinut voit trei ani de zile Romania în topul ruşinii în UE. În guvernarea s...
Serviciul de email marketing furnizat de