MANIPULARE - Unde e salariul de 50.000 de euro?

Gergely Olosz rupe misterul "salariului de 50.000 de euro". După ce alaltăieri sea­­ră şi-a dat demisia de la conducerea ANRE, Olosz a declarat pentru Jurnalul Na­ţional că ultimul salariu pe care l-a luat a fost de circa 3.000 de euro. Dincolo de scandalul mediatic, rămâne un mister cine se află în spatele acestei mani­pulări.

Gergely Olosz rupe misterul "salariului de 50.000 de euro". După ce alaltăieri sea­­ră şi-a dat demisia de la conducerea ANRE, Olosz a declarat pentru Jurnalul Na­ţional că ultimul salariu pe care l-a luat a fost de circa 3.000 de euro. Dincolo de scandalul mediatic, rămâne un mister cine se află în spatele acestei mani­pulări.   

O ştire a zguduit opinia publică exact când profesorii şi medicii se luptau pentru a lua câteva sute de lei în plus la salariu: şefii agenţiilor gu­ver­namentale pleacă lunar acasă cu zeci de mii de euro. Atenţia opiniei publice a fost mutată de la problemele pe care le-ar fi adus majorarea lefurilor bugetarilor la "sa­lariul de 50.000 de euro". Opinia pu­bli­că nu a înţeles cum de Guvernul nu are ba­ni pentru salariile profesorilor, dar lu­nă de lună Gergely Olosz, preşedintele Au­torităţii Naţionale de Reglementare a Ener­giei (ANRE), pleacă acasă cu 50.000 de euro.  

MEGASALARIUL
Vinerea trecută, ziarul Gardianul publica un articol din care reieşea că Olosz este cel mai bine plătit român din cadrul au­to­­rităţilor aflate în subordinea Guvernului. Informaţiile "exclusive" afirmau că  "în numai doi ani câştigurile şefilor din ANRE au crescut de circa 25 ori. Astfel, da­că în anii 2005-2006, salariul brut al pre­şe­dintelui ANRE era de aproximativ 25.000-30.000 de euro pe an, în prezent, un director din instituţie ajunge să fie plă­­tit chiar şi cu 50.000-55.000 euro pe lună".

Răspunsurile lui Olosz şi al celorlalţi directori din ANRE au fost ignorate. Olosz a afirmat că nici el şi nici colegii săi nu au venituri atât de mari şi a dovedit cu acte că veniturile sale, inclusiv sporurile, pri­mele şi indemnizaţiile sunt de aproa­pe 20 de ori mai mici decât sumele vehiculate. De altfel, veniturile încasate în 2007 se ridică la 137.530 de lei, dintre care 115.449 de lei salariul de preşedinte al ANRE, potrivit declaraţiei sale de avere pu­blicată pe portalul autorităţii. La un curs mediu de 3,3 lei/euro, cât a fost în 2007, rezultă un venit anual de 34.900 de euro, nicidecum 50.000 de euro pe lună.

Mai mulţi directori din cadrul ANRE au decis să-şi facă publice salariile. Astfel, veniturile bru­te lunare ale directorilor sunt cuprin­se între 6.787 şi 14.774 de lei. "Ca urmare a afirmaţiilor apărute în ultima vreme în presă, legat de salarizarea ma­nagementului ANRE, următorii au de­cis din propria voinţă să-şi facă publice toate veniturile realizate din activitatea desfăşurată în 2007: Sârbu Gabriel, (di­rector general) – venit brut anual de 144.682 de lei, Viorel Alicuş (director ge­neral) – venit brut anual de 142.445 de lei, Georgescu Eugen (director general) – venit brut anual de 133.937 de lei, Zoltan Nagy Bege (director general) – venit brut anual: 81.452 de lei şi Nicolae Opriş (vi­ce­pre­şedinte) – venit brut anual de 177.295 de lei", se precizează în comunicat. Ieri sea­ră, Olosz şi-a înaintat demisia premi­e­rului Tăriceanu, deoarece se afla în incompatibilitate de funcţii, fiind de pa­tru zile şi deputat.

AVALANŞA DEZINFORMĂRII
În goană după senzaţional, televiziunile au preluat materialul şi au amplificat fenomenul. Au fost răscolite declaraţiile de avere şi au ieşit la iveală alte cifre nău­citoare: Dorel Oroş, director general Rom­sil­va, ridică lunar un venit de 8.700 de euro, Teodor Atanasiu, preşedinte AVAS – 12.000 de euro, Dorina Isopescu, inspector de Stat în Construcţii – 3.000 de euro, Adriana Popa, preşe­dinte Oficiul Na­ţional Spălare a Banilor – 2.200 de euro, Dorin Debucean, director Compania de Auto­străzi şi Drumuri – 4.500 de euro etc.

Capul de afiş a rămas însă tot Olosz, cu ale sale 50.000 de euro pe lună. Gardia­nul a revenit cu informaţii "exclusive" din contractul colectiv de muncă al ANRE şi alte cifre şocante: "Printre favorurile speciale din ANRE, valabile pentru şefi, se nu­mără sporul de confidenţialitate (20%), de complexitate (25%) şi indemnizaţia de fidelitate (5%-12%).

Funcţiile de conducere sunt «premiate» cu 55% din sa­lariu pentru preşedinte şi vicepre­şe­din­ţi, la care se adaugă un spor de 45% pentru activitatea de reglementare. De Sărbătorile de Paşte, de Crăciun şi de «Ziua Energeticianului», toţi angajaţii ANRE primesc prime de 3.000 de lei". Ni­ci un calcul însă care să reia şi să sus­ţină informaţia cu salariul de 50.000 de euro.

Olosz: Salariu net de 10.614 lei

• Care este ultimul salariu pe care l-aţi încasat de la ANRE?

Salariul tarifar de încadrare este de 6.955 RON, iar venitul net total de 10.614 lei. În suma mai sus-menţionată sunt incluse toa­te drepturile salariale (salariu + sporuri de orice natură) din luna septembrie 2008. Nu am mai primit nimic în plus faţă de suma menţionată.

• Sunt reale informaţiile conform cărora specialiştii în comunicare, economiştii şi inginerii au salarii de 8.000 de lei, iar secretarele şi şoferii au salarii lunare de 3.700 de lei?

Nu. Pentru exemplificare prezint sumele încasate în septembrie, adica sumele nete ce includ toate sporurile, pentru diferite funcţii de execuţie din cadrul ANRE. Secretara are un salariu de 2.300 de lei, specialistul în comunicare are un salariu de 3.570 de lei, economistul şi inginerul au fiecare câte un salariu încasat între 2.500 de şi 3.500 de lei iar expertul are un salariu încasat între 2.900 de lei şi 4.700 lei.

• De ce credeţi ca au apărut aceste informaţii în presă? Cine este în spatele lor?

Nu ştiu şi nu vreau să acuz pe nimeni. Mai mult, nu sunt eu cel abilitat să investigheze aceste lucruri, dar nu pot să nu constat un atac mediatic concentrat asupra tuturor institiuţiilor publice ale statului român şi în special la adresa ANRE. În măsura în care nu sunt retractate afirmaţiile calomnioase din mass-media la adresa mea şi a ANRE, voi lua în calcul şi varianta de a acţiona, potrivit legii, pentru a apăra propria mea onoare şi imaginea publică, cât şi pe cea a ANRE.

Justiţie: Procurorul militar, salariul triplu faţă de unul civil

de Violeta Fotache
În plin scandal al salariilor care depăşesc de­cenţa, procurorul general al României, Lau­ra Codruţa Kovesi, dezvăluie că leafa pro­cu­ro­rilor militari este de trei ori mai mare faţă de salariul omologilor civili. Kovesi nu s-a supă­rat, dar le-a cerut performanţă pe măsură.

Procurorul general al României, Laura Co­druţa Kovesi, susţine necesitatea men­ţinerii justiţiei militare şi a transformării acesteia potrivit standardelor cerute de Uniunea europeană şi NATO. Invitat special la cel de-al patru­lea simpozion na­ţio­nal al procurorilor militari, pro­cu­ro­­rul general a ţinut să-şi precizeze poziţia în ciuda impresiei că n-ar susţine parchetele mili­tare. Kovesi a cerut pro­curorilor militari per­for­­manţă precum salariile lor.

Aceasta a dezvă­luit: "Un pro­curor militar are un salariu triplu fa­ţă de un procuror civil care soluţionează în me­die 1.500 de dosare pe an, în timp ce procu­ro­rul militar rezolvă doar 20-30 de cauze. Acest fapt trebuie să fie o premisă pentru ca dumneavoastră să deveniţi proactivi, să deveniţi o uni­tate de elită a Ministerului Public".

Un ma­ior cu rang de parchet militar teriorial ajun­ge să primească un salariu de aproximativ 7.500 de lei vechi. Un colonel cu funcţie de conducere ridică 13.000 de lei vechi, în timp ce un colonel cu funţie de execuţie poate ajunge la 11.000 de lei lunar. Un general de justiţie, cu funcţie de con­ducere în SPM, poate ridica 14.600 lei lunar (cu tot cu gradul de doctorat), cum este şi cazul procurorului militar Dan Voinea.

Procurorul general al Ro­mâniei aşteap­tă de la magistraţii militari să fie activi atunci când se întâmplă ceva în teatrele de operaţiuni ori în cazul achi­ziţiilor publice făcute de instituţiile unde lu­crea­ză militari. 63 de procurori militari s-au a­du­nat ieri la Sinaia, pentru a dezbate asupra ne­cesităţii de men­ţinere a justiţiei militare ca o secţiune specia­lizată în cadrul sistemului judiciar româ­nesc, în cadrul celui de-al patrulea sim­pozion naţio­nal al procurorilor militari.

Consilierii lui Băsescu au salarii la fel de nesimţite

Foarte rapid, discuţia s-a politizat. Ca şi cum aceste salarii uriaşe ar fi apărut peste noapte, preşedintele Traian Bă­ses­cu a declarat că agenţiile au devenit "mo­şia clienţilor politici ai Guvernului". Deşi Traian Băsescu arată cu degetul spre Gu­vern, consilierii acestuia au salarii care, pe lângă câştigurile lunare ale unui profesor sau pensionar, pot şi considera­te "nesimţite", cum ar spune chiar pre­şe­din­tele. Potrivit unei anexe din bugetul de venituri şi cheltuieli al Ad­mi­nistraţiei Prezidenţiale, cei 11 consilieri prezi­den­ţia­li aveau în ianuarie 2008 venituri lu­nare de 6.932 de lei. Cei 17 consilieri de stat au la rândul lor venituri de 6.068 de lei. De atunci însă veniturile acestora au crescut deja cu cel puţin 15%, astfel încât salariul unui consilier prezidenţial a a­juns lejer la 8.000 de lei pe lună (echi­valen­tul a peste 2.000 de euro). În buget mai sunt alocate sume pentru sporuri de ve­­chime, spo­ruri pentru con­diţii de mun­că, ore su­plimen­tare, fonduri de premii, indemnizaţii de delegare şi chiar şi pri­me de va­canţă. Sume ce ar pu­tea ajun­ge, în funcţie de merite, la consilierii pre­şedin­te­lui, dar dezminţite de Valeriu Turcan prin SMS.

Premierul le-a luat şefilor de regii şi de companii naţionale ce le dăduse

Salariile şefilor de regii şi companii naţionale vor fi reduse la nivelul indemnizaţiilor secretarilor de stat, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă a Guvernului, ce va fi adoptat săptămâna viitoare.
Premierul Tăriceanu, care păstoreşte 124 de agenţii, regii şi companii naţionale, a fost nevoit să ceară (abia acum!) o situaţie privind salariile subordonaţilor săi. Tăriceanu a admis că salariile din agenţii sunt mari în raport cu nivelul celor din societatea românească şi a decis să facă o serie de schimbări. Ministerele Finanţelor şi Muncii vor trebui să definitiveze un proiect de ordonanţă de urgenţă care să reglementeze salarizarea şefilor de regii autonome şi companii naţionale, proiect care urmează să fie adoptat de Guvern săptămâna viitoare. Concret, acest proiect de ordonanţă de urgenţă va reduce salariul şefilor de agenţii la nivelul secretarilor de stat, adică 6.700 de lei brut. Primul ministru a precizat că aceştia nu vor mai primi salarii, ci indemnizaţii. "Secretarii de stat primesc indemnizaţii, care sunt unice, la ele nu se mai adaugă tot felul de sporuri salariale." În plus, demnitarii nu mai pot să facă parte decât dintr-un singur consiliu de administraţie al unei agenţii sau autorităţi guvernamentale. Tăriceanu a mai precizat că şefii de agenţii vor trebui să aibă salarii în funcţie de performanţe. Premierul a spus ieri că nu a făcut altceva decât să anuleze ordonanţa pe care tot Guvernul Tăriceanu a adoptat-o în regim de urgenţă în luna august. Atunci, Guvernul a eliminat obligativitatea ca veniturile directorilor din companiile de stat să fie cel mult egale cu ale unui secretar de stat, prevedere ce exista din anul 2001. Acum a revenit la decizia din 2001, fără însă a-şi asuma decizia neinspirată. Din august, salariile directorilor din regiile şi companiile de stat au fost stabilite de membrii consiliilor de administraţie care sunt retribuiţi cu 20% din salariul directorului general, deci au un interes în a umfla salariile conducătorilor.