Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România dispune de un mix energetic cu totul special, preponderent din regenerabile, care ne clasează pe primele locuri în Europa la independenţa energetică, dar are mari probleme de infrastructură, pierzând o cincime din energia pe care o produce - dublu faţă de media Uniunii Europene. Cu toate acestea, gazele din Marea Neagră şi proiectul BRUA pot conferi României un rol esenţial pentru securitatea energetică a întregii Europe, a declarat Maros Sefcovic, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar european pentru Uniunea Energiei. Înaltul oficial a fost prezent la forumul „Preşedinţia României la Consiliul UE: provocări şi oportunităţi pentru sectorul energetic”, organizat de Intact Media Group, la Palatul Parlamentului.
România trebuie să decidă până la sfârşitul acestui an ce rol vrea pe piaţa energetică din regiune, a arătat Maros Sefcovic. „Să vedem cum se vede România pe ea însăşi în 2030, care este mixul de energie pe care vi-l doriţi, care doriţi să fie legătura cu vecinii, ce credeţi despre interconectarea de pe piaţa de energie şi gaz, cum vedeţi transformarea din sectorul de transport şi cercetare, astfel încât să beneficiaţi de fondurile mari care vor fi alocate pentru programele de cercetare în Europa. Este un element asupra căruia trebuie să luptaţi”, a spus vicepreşedintele CE.
Mixul energetic al României este structurat astfel: 42,38% regenerabilă, 24,47% cărbune, 17,49% nucleară, 14,99% gaz natural. Ţara noastră se află astfel pe locul 4 în Europa la independenţă energetică, Cu toate acestea, 20% din energia produsă sau patru miliarde de euro se pierd în fiecare an
Sefcovic a arătat că primele discuţii asupra acestor planuri şi a strategiei energetice a UE vor avea loc chiar în mandatul de preşedinte al Consiliului UE pe care România îl va prelua de la 1 ianuarie 2019.
Primii exportatori de gaz
Oficialul UE a reamintit că România a fost prima ţară care a exportat gaz. „Chiar dacă nu toată lumea îşi aduce aminte de aceste lucruri, România este prima ţară europeană care a exportat gaz, aţi marcat aceste lucruri în Europa, aţi arătat ce înseamnă interconectivitatea înainte ca aceasta să devină tema şi efortul Uniunii Energiei. Cunoaşteţi aceste lucruri încă de acum 60 de ani, când aţi început proiectele energetice. Care este diferenţa între ce se întâmpla atunci şi acum? Acum sunteţi parte a celei mai mari economii a Planetei şi răspunderea dumneavoastră depăşeşte cadrul naţional şi cadrul regional şi sunteţi un partener important pentru siguranţa energetică a întregii Europe”, a susţinut Sefcovic.
6,3 miliarde de metri cubi de gaze vor fi extrase anual din Marea Neagră, mai mult de jumătate din producţia actuală a României, dacă ExxonMobil va lua decizia finală de exploatare
El a amintit că România poate juca un rol substanţial şi datorită zăcămintelor care vor fi extrase din Marea Neagră. „Există o perspectivă nouă şi promiţătoare a extracţiei de gaze din Marea Neagră şi mă bucur că lucraţi îndeaproape cu noi pentru a ne asigura că proiectul BRUA şi alte conducte de interconectare vor fi construite, pentru a oferi noi posibilităţi pentru consolidarea pieţei interne a energiei, mai ales în această parte a Europei care a depins foarte mult de gazul rusesc pentru o perioadă lungă”, a continuat oficialul european.
Prinşi într-o capcană rusească
Discuţiile despre BRUA au fost îndreptate şi către rolul jucat de ceilalţi parteneri statali în acest proiect. „Nu există o voce unică a UE faţă de gazele din Marea Neagră şi strategia energetică a uniunii. Vorbim despre diversitate şi securitate, dar state precum Germania şi Austria promovează proiecte care vor mări dependenţa UE faţă de gazele Rusiei la 80%. Suntem prinşi într-o capcană rusească. Noi suntem singurii serioşi în proiectul BRUA. Ungaria spune că nu are sens să facem conductă pe teritoriul ei, Bulgaria nu are de gând să facă absolut nimic”, a declarat Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii din Camera Deputaţilor.
