Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Hidroelectrica şi Nuclearelectrica ar putea obţine 3,5 miliarde de euro din listarea unor pachete de acţiuni fără ca statul român să piardă controlul celor două societăţi, a declarat Greg Konieczny, managerul de fond al Fondului Proprietatea la un seminar.
El a mai spus că banii ar putea fi folosiţi pentru achiziţii în străinătate sau pentru investiţii. "Pentru Hidroelectrica estimăm că poate scoate 2,2 miliarde euro din listare, iar Nuclearelectrica ar putea obţine 1,3 miliarde euro, fără ca statul să piardă controlul. Ar putea folosi banii pentru achiziţii în ţară sau în afară”, a afirmat Konieczny.
Calculele sale arată că Hidroelectrica a pierdut 800 de milioane de lei din profit în 2009 ca urmare a contractelor bilaterale semnate de companie cu "băieţii deştepţi”.
"Ce se întâmplă la Hidroelectrica plătim cu toţii. în 2009 compania a aruncat 800 milioane de lei din profit din cauza contractelor bilaterale”, a spus Konieczny.
Jeffrey Franks, reprezentantul Fondului Monetar Internaţional (FMI) în România, cerea la începutul anului autorităţilor române eliminarea "băieţilor deştepţi” care reduc profitabilitatea companiilor de stat iar pagubele acestora sunt suportate de toţi românii.
Recent şI ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, a criticat Hidroelectrica din cauza contractelor bilaterale.
"Nu ne vindem ţara”
În schimb, reprezentanţii Hidroelectrica nu sunt de acord cu cele menţionate de cei doi oficiali. Mihai David, membru în Consiliul de Administraţie al Hidroelectrica, şi fost director general al companiei în perioada 2009-2010, acuză Franklin Templeton că doreşte să preia controlul sistemului energetic românesc.
"Ideea principală este că dincolo de ce ne învaţă sistemul american, el îşi doreşte să sprijine administratorii Fondului Proprietatea pentru modul în care doreşte să se impună în companiile energetice, îşi doresc să preia controlul acestor companii. Toată problema a început de când Franklin Templeton a venit la FP, pentru că vrea să controleze sistemul energetic. Ne-a trezit şi pe noi la realitate”, a afirmat Mihai David, citat de Agerpres.
"Toate recomandările astea cu - 'ştiţi, voi nu vă pricepeţi, avem noi investitori...' - sugestiile astea care vin după 21 de ani, nu le mai crede, nu le mai cumpără nimeni. Eu cred în forţa celor care sunt pasionaţi de acest domeniu şi cred că suntem în stare să-l ridicăm cu resursele pe care le avem în piaţă, inclusiv în piaţa privată”, a menţionat Mihai David.
Afirmaţiile sale sunt ecoul celor făcute de fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, într-o emisiune la TVR. Videanu spunea în 6 aprilie că "sfaturile de genul 'Privatizaţi!' nu mai sunt utile pentru Guvernul României”.
"Eu vreau să-i dau un singur exemplu domnului ambasador. Profitul Hidroelectrica a crescut de câteva ori în 2010, faţă de 2009. Pe profit operaţional era de 1.300%, ceea ce este enorm.(...) Realitatea îl contrazice pe domnul ambasador. România, astăzi, nu cred că este în stare să privatizeze Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz şi să rămână cu ceilalţi producători din zona energiei în aer. Este o problemă de interes naţional, atât economic, cât şi strategic pentru România”, sublinia Videanu.
Electra şi Hidroenergetica, "reaşezarea şezlongurilor de pe Titanic”
Planurile iniţiale ale ministerului Economiei erau formarea a doi giganţi energetici, Electra şi Hidroenergetica, prin reorganizarea întregului sector. Electra urma să includă complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, SNLO, Nuclearelectrica şi sucursalele hidro din Târgu Jiu, Vâlcea şi Sibiu. Hidroenergetica urma să includă restul activelor hidro, ELCEN Bucureşti, Electrocentrale Deva, termocentrala Paroşeni şi minele viabile pe huilă din cadrul CNH.
Ambasadorul Gitenstein a comparat reorganizarea energetică cu "reaşezarea şezlongurilor pe Titanic” şi a spus că în România companiile de stat au şefi corupţi, incompetenţi şi supuşi presiunilor politice.
Care sunt alternativele studiate
Procesul de formare a Electra şi Hidroenergetica a fost blocat în instanţe iar guvernul s-a angajat în faţa FMI să găsească soluţii alternative pentru a debloca situaţia. Jurnalul Naţional a prezentat în urmă cu o săptămână planul de a forma două complexuri energetice masive, unul pe lignit şi altul pe huilă. Primul ar include cele trei complexuri din Oltenia şi SNLO iar celălalt termocentrale Deva şi Paroşeni, plus minele viabile din CNH. Aceasta ar fi o etapă intermediară în constituirea celor doi giganţi energetici.
O altă variantă este listarea Hidroelectrica şi Nuclearelectrica pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB), plus vânzarea de pachete de până la 33% la termocentralele din Oltenia.
Ministerul Economiei a anunţat că va lansa la tranzacţionare, până la finele anului, acţiuni reprezentând câte 15% din capitalul Romgaz, Transelectrica (TEL) şi Transgaz (TGN), plus 9,84% din Petrom (SNP).
