x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Militar, Uniunea e praf. Armatele UE, înfrânte în bătălia de la contabilitate

0
Autor: Adrian Stoica 17 Sep 2019 - 11:37
Militar, Uniunea e praf. Armatele UE, înfrânte în bătălia de la contabilitate Christian CREUTZ Open Day of the European institutions 2017 - Strasbourg - Raise of the European Union flag by the Eurocorps


Statele membre ale UE, luate împreună, se află pe locul al doilea în lume în ceea ce priveşte cheltuielile în domeniul apărării, după Statele Unite. Totuşi, în lipsa ajutorului Statelor Unite, pentru a putea face faţă unei agresiuni externe, aceste state ar trebui să facă investiţii în apărare care ar puea ajunge până la 357 de miliarde de dolari. Reducerile semnificative şi necoordonate ale bugetelor de apărare în perioada 2005-2015, împreună cu investiţiile insuficiente, au afectat capabilităţile militare ale statelor UE. În perioada 2007-2015, au avut loc reduceri de aproximativ 15 %, ale bugetelor naţionale de apărare din UE, într-un context caracterizat de o creştere la nivel mondial a cheltuielilor militare. Din 2015, tendinţa cheltuielilor totale pentru apărare în UE a fost pozitivă, deşi, în termeni reali, în 2017, cheltuielile pentru apărare se situau în continuare sub nivelul lor din 2007, se arată într-un raport al Curţii de Conturi Europene.

 

Documentul Curţii, care ia în considerare evoluţiile din politica de apărare a UE care s-au înregistrat până la 17 iunie 2019, subliniază că după numărul personalul militar naţional, statele UE au a doua armată ca mărime din lume, deşi în ultimul deceniu, la nivel consolidat, efectivele militare au scăzut cu 23 %. În ceea ce priveşte capabilităţile consolidate şi tipul acestora, ele deţin, după Statele Unite, o proporţie semnificativă de capabilităţi militare, chiar dacă majoritatea tipurilor de echipamente convenţionale disponibile ale acestora au suferit reduceri după anul 2000. Reînnoirea mai puţin frecventă a echipamentelor a condus la învechirea capabilităţilor militare, ceea ce a determinat deteriorarea stării de pregătire, reducerea posibilităţii de utilizare din punct de vedere operaţional şi creşterea timpului şi a costurilor lucrărilor de întreţinere şi reparare. De exemplu, în Germania, ţara cu cea mai puternică economiee din UE, rapoartele anuale recente ale comisarului parlamentar pentru forţele armate din Germania au subliniat deficienţele recurente de la nivelul echipamentelor din toate departamentele armatei. Raportul din 2017 menţiona că „starea reală de pregătire a sistemului principal de armament al Bundeswehrului este extrem de precară în numeroase domenii”.

 

Capabilităţile miliare ale UE, foarte limitate

Dacă statele membre ale UE care fac parte din NATO ar trebui să se apere singure împotriva unei agresiuni militare, fără să se bazeze pe protecţie militară din partea SUA, se estimează că ar fi necesară o investiţie de câteva sute de miliarde de euro pentru a se elimina lacunele actuale în materie de capabilităţi. Astfel, luând în calcul un scenariu ipotetic de război regional limitat în Europa împotriva unei ţări terţe, un studiu al Institutului Internaţional pentru Studii Strategice (IISS) „estimează că statele membre ale UE care fac parte din NATO ar trebui să investească între 288 de miliarde de dolari americani şi 357 de miliarde de dolari americani pentru a elimina lacunele în materie de capabilităţi puse în evidenţă de acest scenariu”.

 

Cooperarea UE şi NATO,  lipsită de coerenţă

În prezent, procesele UE şi NATO de planificare a capabilităţilor sunt lipsite de coerenţă. Procesul NATO de planificare a apărării există de aproape 50 de ani şi a fost descris ca un proces bine stabilit şi structurat. În schimb, procesul UE privind capabilităţile, creat recent, nu a ajuns încă în etapa de maturitate.

 

Există lacune în toate domeniile

În prezent, statele membre ale UE sunt departe de a avea capabilităţile militare de care au nevoie pentru a fi la înălţimea nivelului militar de ambiţie al UE. Potrivit unui studiu recent realizat tot de IISS şi al Consiliului German pentru Relaţii Externe (DGAP) evaluează în ce măsură este capabilă UE să atingă acest nivel de ambiţie, pe baza capabilităţilor actuale ale statelor membre şi a celor preconizate pentru 2030. Analizând diferite situaţii neprevăzute care pot rezulta din nivelul de ambiţie al UE, studiul concluzionează că „există lacune considerabile în materie de capabilităţi în toate domeniile şi, în majoritatea cazurilor, ar fi disponibil mai puţin de o treime din necesarul de forţe” şi că, prin urmare, „autonomia strategică europeană este limitată la nivelul inferior al spectrului operaţional”.

 

Forţele armate europene, puţin interoperabile

De asemenea, capabilităţile militare ale statelor membre sunt caracterizate de un nivel ridicat de duplicare şi fragmentare, ceea ce înseamnă că forţele armate europene sunt mai puţin interoperabile. În 2017, în UE erau în uz 178 de sisteme diferite de armament, comparaţie cu 30 în SUA. Marea varietate a sistemelor aflate în uz şi, prin urmare, lipsa unor standarde tehnice commune, afectează interoperabilitatea diverselor forţe armate din Europa, mai arată documentul citat.

 În 2017, într-un raport prezentat la Conferinţa pentru securitate de la München, s-a estimat că sunt necesare investiţii anuale cu o valoare cuprinsă între 30 şi 50 de miliarde de dolari americani pentru a se elimina „lacunele în materie de interconectare şi digitalizare ale forţelor europene” în domenii precum platformele de conectare şi comandă, controlul, comunicaţiile, computerele, informaţiile, supravegherea şi recunoaşterea.

Raportul Curţii de Conturi Europene

 

Alocări suplimentare de 90 mld. euro

În prezent, statele membre ale UE sunt departe de a avea capabilităţile militare de care au nevoie pentru a atinge nivelului militar de ambiţie al UE. Brexitul va agrava această situaţie, deoarece Regatul Unit reprezintă aproximativ un sfert din cheltuielile totale pentru apărare ale statelor membre ale UE, relevă Curtea de Conturi Europene. Doar pentru a îndeplini obiectivul de 2% din PIB, statele membre ale UE care sunt membre ale NATO ar trebui să investească anual o sumă suplimentară de 90 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creştere de aproximativ 45 % în comparaţie cu nivelul lor de cheltuieli din 2017 când cele 28 de state membre ale UE au alocat pentru apărare peste 200 de miliarde de euro din cheltuielile publice.

 

Nu există o viziune unitară a ţărilor UE

În prezent există diferenţe strategice clare între statele membre ale UE, raportul atrăgând atenţia că acestea nu au o percepţie comună asupra ameninţărilor şi nu au o viziune comună asupra rolului UE. De asemenea, statele membre au cadre instituţionale diferite, cu reguli de angajare diferite şi o gamă largă de puncte de vedere în ceea ce priveşte folosirea forţei militare. De exemplu, unele state membre tind să pună accentul pe apărarea teritorială împotriva ameninţărilor militare pe care le prezintă Rusia, în timp ce alte state membre se orientează mai degrabă către provocările în materie de securitate care îşi au originea în Africa de Nord şi în Orientul Mijlociu. Unele state membre au o tradiţie de neutralitate, în timp ce altele sunt dispuse să participe la operaţii cu spectru larg. Într-un astfel de context, unele concepte, cum ar fi „autonomia strategică” sau „o armată europeană”, rămân ample şi vagi. Aceşti termeni pot fi percepuţi ca fiind contraproductivi pentru relaţiile şi cooperarea cu NATO, un domeniu care este esenţial pentru majoritatea statelor membre ale UE, subliniază documentul citat.

 

Impactul Brexitului: cheltuielile militare vor trebui să crească

Fără a anticipa rezultatul Brexitului, este probabil că ieşirea Regatului Unit din UE va avea consecinţe pentru apărarea. Regatul Unit a fost dintotdeauna pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte cheltuielile în domeniul apărării. De exemplu, în 2017, bugetul său de apărare a reprezentat aproximativ un sfert din cheltuielile totale pentru apărare ale statelor membre ale UE. Văzută dintr-o perspectivă diferită, ieşirea Regatului Unit din UE înseamnă că 80 % dintre cheltuielile NATO în materie de apărare vor avea loc în ţări terţe. De asemenea, întreprinderile britanice ocupă o poziţie solidă pe piaţa europeană a apărării. Prin urmare, UE 27 va dispune de mult mai puţine resurse pentru a elimina lacunele identificate în materie de capabilităţi şi cercetare militară. În ambele domenii, deficitele vor fi, cel mai probabil, agravate de Brexit.

 

Armata europeană, greu de făcut

Deşi conceptul de armată europeană nu este menţionat în documentele oficiale recente ale UE, acesta a beneficiat de o atenţie deosebită în sferele publice şi politice. Crearea unei armate europene, care fusese deja preconizată în anii 1950, este un concept recurent în domeniul apărării UE, care a reapărut recent la suprafaţă. Totuşi, declaraţiile politice cu privire la crearea unei armate europene sunt ambigue şi nerealiste operându-se cu conceptul „în viitorul apropiat”. Câţiva foşti responsabili militari au pus sub semnul întrebării relevanţa unei armate europene, ceea ce arată că premisele unei astfel de armate nu există, precizează inspectorrii Curţii. Pe de altă parte, construirea unei aşa-numite armate a UE implică transferul puterilor suverane naţionale către nivelul supranaţional al UE, transfer căruia câteva state membre i se opun.

 

 

Industria de apărare, afectată pe termen lung

Industria europeană de apărare are o cifră de afaceri de aproximativ 100 de miliarde de euro şi este sursa directă a aproximativ 500.000 de locuri de muncă. Ea este structurată ca o piramidă, cu un număr limitat de întreprinderi mari din domeniul apărării aflate în vârf – contractanţii principali. De-a lungul întregului lanţ de aprovizionare, aceste întreprinderi sunt sprijinite de 2.000-2.500 de companii de anvergură mai mică, în principal, întreprinderi cu capitalizare medie şi IMM-uri care furnizează subsisteme sau componente contractanţilor principali. Industriile de apărare sunt concentrate în Franţa, Germania, Italia, Spania, Suedia şi Regatul Unit, ţări care generează peste 80 % din cifra de afaceri din sectorul european de apărare. Ea poate să asigure un întreg spectru de capabilităţi de apărare, de la platforme mari şi complexe până la produse inovatoare, dar în ultimii ani, câteva tendinţe negative au afectat baza industrială şi tehnologică de apărare europeană, precum şi competitivitatea sa la nivel mondial, arată raportul. Scăderea cererii interne de pe piaţa UE, combinată cu creşterea cererii pe pieţele internaţionale, a condus la creşterea exporturilor din industria de apărare a UE către pieţe din afara UE.

 

UE,  deşi se află în continuare în urma Statelor Unite şi a Rusiei, deţine o cotă semnificativă din totalul exporturilor de arme, ceea ce demonstrează competitivitatea industriei sale de apărare. Totuşi, pe termen lung capacitatea industriilor de apărare din ţărilee UE de inovare în tehnologiile viitoare este pusă sub semnul întrebării din cauza fondurilor insuficiente alocate.

 

Propunere pentru viitor: sporirea bugetului militar

Comisia Europeană a propus pentru cadrul financiar multianual aferent perioadei 2021-2027 alocarea unei sume de aproximativ 22,5 miliarde de euro pentru apărare în bugetul UE, ceea ce reprezintă o creştere majoră în comparaţie cu suma de 2,8 miliarde de euro alocată pentru perioada 2014-2020.

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Agențiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială au intrat în Revisal. Procedurile vor fi simplificate

Agențiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială  au intrat în Revisal. Procedurile vor fi simplificate
Agenţiile Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS), cele care efectuează plata beneficiilor sociale, au intrat în Revisal, a anunţat ministrul Muncii, Violeta Alexandru. "Agenţiile Judeţene pentru...

Curs valutar 22 ianuarie 2020: Leul s-a apreciat faţă de moneda europeană, dar a pierdut teren în raport cu dolarul american

Curs valutar 22 ianuarie 2020: Leul s-a apreciat faţă de moneda europeană, dar a pierdut teren în raport cu dolarul american
Leul s-a apreciat uşor miercuri în raport cu euro, care a fost cotat de Banca Naţională a României la 4,7786 lei pe euro, în scădere cu 0,04 bani faţă de cotaţia de marţi (-0,01%), care a fost de 4,7790...

Cererea de mașini electrice creşte accelerat

Cererea de mașini electrice creşte accelerat
Cererea de mașini electrice crește semnificativ în UE, susținută de politicile privind protecția mediului, de angajamentele marilor firme în această direcție, dar și de schimbarea de atitudine a...

Șefii români, printre cei mai pesimişti

Șefii români, printre cei mai pesimişti
Managerii români se arată pesimişti cu privire la evoluția economiei mondiale, neîncrederea lor depăşind atât media regiunii, cât şi pe cea la nivel global. Aceasta într-un context evident mai negativ decât...

Ai bani în bancă? Dobânda e moft, comisionul te omoară

Ai bani în bancă? Dobânda e moft, comisionul te omoară
Clienţii care depun bani la bancă achită o serie de comisioane, în funcţie de specificul contului. Acestea fac ca dobânzile anuale efective să fie mai mici decât rata inflaţiei şi chiar sub zero. Astfel, titula...

Ministrul Transporturilor: Finanţarea în Parteneriat Public-Privat a Autostrăzii ''Unirii'' nu este soluţia corectă

Ministrul Transporturilor: Finanţarea în Parteneriat Public-Privat a Autostrăzii ''Unirii'' nu este soluţia corectă
Finanţarea în Parteneriat Public-Privat (PPP) a Autostrăzii "Unirii" nu este soluţia corectă, pentru că trebuie întâi finalizat studiul de fezabilitate pe fonduri europene şi ulterior să mergem către...

E oficial: Declaraţia unică va fi modificată şi va include veniturile din tranzacţionarea criptomonedelor

E oficial: Declaraţia unică va fi modificată şi va include veniturile din tranzacţionarea criptomonedelor
Declaraţia unică va fi modificată şi va include veniturile din tranzacţionarea criptomonedelor, iar depunerea ei se va face până pe data de 16 martie, a declarat marţi Corina Mîndoium, Partener Asociat,...

Curs valutar 21 ianuarie: Leul s-a depreciat în raport cu euro şi a câştigat teren în faţa dolarului

Curs valutar 21 ianuarie: Leul s-a depreciat în raport cu euro şi a câştigat teren în faţa dolarului
Leul s-a depreciat, marţi, în raport cu euro, cursul afişat de Banca Naţională a României (BNR) fiind de 4,7790 lei, în creştere cu 0,02 bani faţă de cotaţia din şedinţa anterioară, când moneda unică...

Aspiratorul vertical Klindo, retras de la comercializare. Carrefour recomandă clienților să-l returneze

Aspiratorul vertical Klindo, retras de la comercializare. Carrefour recomandă clienților să-l returneze
Retailerul Carrefour retrage de la comercializare, în România, aspiratorul vertical Klindo, în urma constatării unor riscuri date de producţia acestuia şi recomandă clienţilor care au cumpărat deja acest produs ...

Record pe piața imobiliară. Volumul investițiilor a depășit un miliard de euro în 2019

Record pe piața imobiliară. Volumul investițiilor a depășit un miliard de euro în 2019
Volumul investiţiilor imobiliare din România a depăşit borna de un miliard de euro în 2019, fiind cu 7% mai mare faţă de nivelul înregistrat în 2018, arată datele departamentului de research al companiei de con...

Piața de media din România va ajunge la 514 milioane de euro în 2020

Piața de media din România va ajunge la 514 milioane de euro în 2020
Piaţa de media din România va creşte, în acest an, cu 5,5% comparativ cu 2019, până la valoarea de 514 milioane de euro, reiese din datele Media Fact Book, raportul de analiză a pieţei româneşti de media...

14,8 milioane de pasageri au tranzitat aeroporturile din București în 2019

14,8 milioane de pasageri au tranzitat aeroporturile din București în 2019
Aproape 14,8 milioane de pasageri au tranzitat, în 2019, Aeroportul Internaţional ''Henri Coandă'' Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa ''Aurel Vlaicu'', în creştere cu 6,39% faţă de...

Românii comunică prin messenger la foc automat

Românii comunică prin messenger la foc automat
Şapte din zece români (71%), utilizatori de Internet, comunică zilnic prin intermediul serviciilor de mesagerie instantanee, cei mai mulţi (82%) fiind din categoria tinerilor între 18 şi 30...

Noile cursuri de reconversie profesională, cu sistem antifraudă

Noile cursuri de reconversie profesională, cu sistem antifraudă
Galerie Foto Cursurile de calificare pentru reconversie profesională reprezintă o necesitate pentru cei care nu-și mai pot găsi locuri de muncă în domeniile pentru care s-au format inițial, iar pentru formatori...

FMI ne învaţă cum să evităm criza: Protejaţi consumatorii vulnerabili!

FMI ne învaţă cum să evităm criza: Protejaţi consumatorii vulnerabili!
Galerie Foto Ţările cu economii în curs de dezvoltare din estul Europei trebuie să-şi protejeze consumatorii vulnerabili şi populaţia cu venituri mici pentru a evita efectele unei eventuale...
Serviciul de email marketing furnizat de