Ministerul Justiţiei se opune mutării Registrului Comerţului

Ministerul Justiţiei este împotriva mutării Registrului Comerţului în subordinea Camerei de Comerţ şi In­dustrie a României, propusă de Mi­nisterul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ şi Profesii Libe­rale

Ministerul Justiţiei este împotriva mutării Registrului Comerţului în subordinea Camerei de Comerţ şi In­dustrie a României, propusă de Mi­nisterul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ şi Profesii Libe­rale. Poziţia semnată chiar de minis­trul Cătălin Predoiu (foto) este ex­trem de dură. Acesta consideră că nu există nici o situaţie “extraordinară” care să justifice modificarea structu­rală a re­gistrului comerţului. Ministerul acuză că justificarea din Nota de fundamentare este raportată mai degrabă “la deficienţe în activitatea camerelor de comerţ decât a eventualelor lacune în exercitarea serviciului public de către ONRC şi oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale”. Acest aspect este susţinut de rapoartele CE şi cel de evaluare emis de GRECO, potrivit cărora registrul funcţionează mult mai eficient după transferul la MJ, transfer efectuat tocmai pentru a consolida caracterul public al regis­trului. Ministerul mai acuză că mă­surile propuse de iniţiator au ca efect “concesionarea acestui serviciu pu­blic de interes general, prin transfe­rul în gestiunea camerelor de comerţ, cu nerespectarea principiilor ega­lităţii de tratament, al transparenţei şi al proporţionalităţii”, încălcându-se art. 136 alin. 4 din Constituţie, pe lângă art. 115 alin. 4 şi art. 44 din Legea fundamentală a ţării. Mai mult, arată MJ, se încalcă şi dreptul comunitar în materie.

Interese meschine

Din poziţia exprimată de Ministerul Justiţiei reiese, printre rânduri, faptul că reprezentanţii Ministerului pentru IMM-uri au pus carul înaintea boilor, cu alte cuvinte, interesul privat înaintea celui general.

PROPRIETATEA. Punctul de vedere elaborat de Direcţia de Elaborare Acte Normative, Studii şi Documentare şi Direcţia Analiză şi Avizare Acte Normative din cadrul MJ reţine că proiectul susţinut de ministrul pentru IMM-uri, Ovidiu Silaghi, nu respectă garanţiile prevăzute de art. 44 din Constituţie. “Dispoziţiile art. VI din Proiect, potrivit cărora reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie a României încheie contracte de închiriere cu alte persoane care au drept de proprietate asupra imobilelor deţinute actualmente de ONRC instituie o limitare a dreptului de proprietate al terţilor cu care ONRC a încheiat contracte de închiriere”, arată MJ.

ATINGERE. “Proiectul contravine Directivei 2003/58/CE, prin eliminarea propusă la alin. (2) – (5) ale art. 51 din Legea nr. 26/1990, privind procedura de înregistrare electronică. Aceasta anihilează progresele realizate deja prin sistemul de formulare electronice inteligente, fiind implementat la nivelul tuturor oficiilor registrului comerţului. Articolul VII din Proiect nu prevede suficiente garanţii privind implementarea obligaţiilor decurgând din standardele europene în privinţa publicităţii, în termenele legale şi a celor privind funcţia de control al statului în acest domeniu, punându-se sub semnul îndoielii capacitatea acestuia de a răspunde obligaţiilor de stat membru al Uniunii Europene”, susţine Ministerul Justiţiei.

INCOERENŢE ŞI ASPECTE DE NELEGALITATE. Prin proiect se propune ca doar conducerea ONRC şi cea a oficiilor registrului comerţului sunt investite a îndeplini un serviciu de interes public, actele încheiate de aceste persoane fiind considerate de autoritate publică. Or, fiecare componentă a activităţii de înregistrare în registrul comerţului este un act de autoritate publică, iar “reducerea acestei categorii la conducerea ONRC şi a oficiilor registrului comerţului încalcă nu numai prevederi legale punctuale, ci înseşi principiile pe care se bazează funcţionarea acestui serviciu public”. “De asemenea, prin introducerea alin. 6 la art. 8 (care conferă conducerii ONRC şi a oficiilor registrului comerţului competenţa de a dispune înregistrarea în registru a unor menţiuni, fără nici o altă formalitate) se produce confuzie în legătură cu temeiul înregistrării, întrucât celelalte prevederi ale Legii 26/1996, precum şi alte acte normative prevăd că înregistrarea în registrul comerţului se realizează în baza încheierii judecătorului delegat”, susţine MJ.

BANII ŞI BUNURILE. Ministerul Justiţiei mai arată că “noţiunea de taxă nu poate fi folosită pentru a desemna preţul unui serviciu prestat de o entitate privată. Taxele fac parte din categoria veniturilor bugetare şi reprezintă plăţi efectuate de persoanele fizice şi juridice pentru serviciile prestate acestora de către instituţii publice. Prin urmare, sumele colectate cu acest titlu nu pot constitui surse de finanţare a unei entităţi private”. Ministerul Justiţiei mai susţine ca nelegală şi propunerea din Proiect ca bazele de date ale ONRC şi ale oficiilor registrului comerţului să fie preluate de camere, iar bunurile cu care acestea au fost dotate să treacă în folosinţa gratuită a Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

În cazul în care ministerul pentru IMM-uri menţine propunerea de “transfer” al ONRC şi după parcurgerea etapei de dezbatere publică în care se află proiectul lui Silaghi, Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, va da un aviz negativ acestui proiect.