Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Au fost lideri de piaţă în domeniul lor, iar în vremurile de glorie derulau afaceri de sute de milioane de euro, cu zeci de mii de angajaţi. Managementul prost, criza economică sau problemele penale ale patronilor au transformat însă business-urile de succes în falimente răsunătoare. O parte din companiile odinioară de top au dispărut deja, iar altele se confruntă cu proceduri extrem de complicate de insolvenţă, fără şanse de reabilitare. Vă prezentăm zece din cele mai spectaculoase falimente din ultimul deceniu, cu un impact economic şi social major.
În 2007, dădea faliment Univers’All, primul mare lanţ de retail românesc. La momentul prăbuşirii sale, reţeaua avea 14 supermarketuri în Bucureşti, Sibiu, Iaşi, Constanţa, Suceava şi Târgu Mureş, cu peste 300 de angajaţi. Când a intrat în insolvenţă, grupul avea datorii de 20 de milioane de euro către 500 de creditori, dintre care un milion de euro la stat şi restul vizând nume importante, precum Coca Cola, Procter&Gamble, Dorna, Danone, Elite etc. Univers’All a fost afacerea lui Răzvan Petrovici, fiul lui Carmenco Petrovici, fostul şef al CEC, dar şi fin al lui Virgil Măgureanu, fostul director SRI. Prăbuşirea grupului controlat de Petrovici a avut şi o latură de-a dreptul sinistră: nu mai puţin de patru administratori cu rol cheie în afacerile acestuia au murit, în condiţii suspecte, în 2006, 2007, 2008 şi 2010.
Mic.ro şi Domo, macro eşecuri
Lanţul de magazine Mic.ro a dat faliment în 2012, după doar doi ani de prezenţă pe piaţa de retail, cu datorii de circa 170 de milioane de euro. Prăbuşirea afacerii iniţiate de defunctul Dinu Patriciu a lăsat pe drumuri 1.500 de angajaţi. În momentul colapsului, compania mamă, Mercadia Holland, avea 830 de magazine Mic.ro, dintre care 720 fixe şi 110 mobile, dar şi 58 de unităţi Macro şi miniMax, în toată ţara. Primul lanţ de magazine de cartier din România a fost şi cel mai mare, retaileri ca Mega Image şi Metro, care au luat locul Mic.ro, nereuşind să atingă nici acum mărimea reţelei dezvoltate de Patriciu. Un alt mare faliment în retail, dar pe domeniul IT, este Domo. Înfiinţată în 1994, compania derula în 2008 afaceri de peste 200 de milioane de euro, prin cele 132 de magazine din toată ţara, în care erau angajaţi peste 1.600 de oameni. Compania controlată de afaceristul slovac Vanek Marian, care a preluat-o de la TechnomarketDomo, a bulgarului Nikolai Kitov, avea la momentul intrării sale în insolvenţă, în septembrie 2015, datorii totale de circa 48,5 milioane de euro. Aproape 40% din creanţe, dacă vor mai fi vreodată recuperate, ar trebui să ajungă în Bulgaria, la o bancă ce a susţinut financiar Domo în ultimii ani, dar care a intrat, la rându-i, în insolvenţă, după ce patronul a sustras 100 de milioane de euro din conturile sale.
Polisano şi Relad, ţepe uriaşe
Polisano, unul din cei mai mari distribuitori de medicamente din România, a dat faliment în decembrie 2016. Compania sibiană a intrat în declin în 2014, după sinuciderea proprietarului său Ilie Vonica şi arestarea soţiei acestuia într-un dosar privind reţete false. Grupul Polisano cuprindea un spital privat în Sibiu, o fabrică de medicamente, un lanţ propriu de aproape 100 de farmacii, dar şi doi dealeri auto, o agenţie de turism şi investiţii în imobiliare. În vremurile de glorie, Polisano realiza vânzări anuale de peste 300 de milioane de euro. Falimentul companiei a lăsat pe drumuri 800 de angajaţi şi datorii de peste 110 milioane de euro. În mai 2014 intra în faliment şi distribuitorul de medicamente buzoian Relad International SRL. Unul din cei mai mari distribuitori farmaceutici din ţară avea vânzări de aproape 375 de milioane de euro când şi-a cerut insolvenţa, în 2010. Nu s-a ştiut niciodată cine e în spatele afacerii, asociaţi fiind trei off-shore-uri din Cipru- Masterbond Limited, Lordbridge Limited şi Satgold Limited. Falimentul a însemnat 500 de angajaţi lăsaţi fără locuri de muncă şi datorii uriaşe, de 425 de milioane de euro.
Prăbuşirea Astra a zguduit asigurările
Astra Asigurări era cel mai mare jucător de profil în momentul falimentului său, devenit definitiv în aprilie 2016. Societatea deţinută de defunctul miliardar Dan Grigore Adamescu avea 1,8 milioane de clienţi şi prime subscrise de 441 milioane lei. Falimentul Astra va costa Fondul de Garantare a Asiguraţilor între 70 şi 80 de milioane de euro, bani ce vor fi plătiţi foştilor clienţi. În paralel, DNA instrumentează un dosar privind devalizarea Astra Asigurări, cu un prejudiciu adus statului de 795 milioane de lei.
Regii asfaltului în dizgraţie
Doi dintre cele “regii asfaltului” au bifat printre cele mai spectaculoase falimente din industria drumarilor. Romstrade SRL Giurgiu intra în insolvenţă în decembrie 2012, după ce, timp de un deceniu, a primit contracte de la stat de peste 1,3 miliarde de euro. Problemele penale ale patronului Nelu Iordache, judecat în mai multe dosare de corupţie, au dus la prăbuşirea firmei, cu datorii de peste 700 de milioane de euro şi circa 1.000 de angajaţi rămaşi fără locuri de muncă. În septembrie 2014 a intrat în insolvenţă şi Tehnologica Radion SRL, societatea controlată de Theodor Berna, fostul consilier al preşedintelui Traian Băsescu. Până la arestarea patronului său, în 2014, firma primise contracte de 1,3 miliarde de euro de la stat. Insolvenţa Tehnologica Radion înseamnă 2.000 de angajaţi trimişi acasă şi datorii de circa 90 de milioane de euro.
Interagro, un dezastru social
Cel mai mare impact l-a avut, de departe, falimentul Interagro. Prăbuşirea imperiului ridicat de miliardarul Ioan Niculae a lăsat în urmă peste 10.000 de şomeri şi a făcut prăpăd în Zimnicea, oraş care trăia aproape exclusiv de pe urma Interagro. Numai Interagro SA Bucureşti şi Interagro SRL Zimnicea, cele mai mari companii ale grupului, aveau datorii de peste 500 de milioane de euro la intrarea lor în insolvenţă, în februarie 2016.
Incredibila caracatiţă Murfatlar
Zecile de firme din grupul Murfatlar- Euroavipo au intrat aproape concomitent în insolvenţă, în 2012, ceea ce ne indică o acţiune concertată a patronilor săi. Aspectele penale din spatele celui mai mare nume din industria vinului românesc sunt cuprinse în dosarele DNA, care anchetează o evaziune de 160 de milioane de euro. Grupul Murfatlar, controlat de fraţii Ion Şerban şi Emanuel Corneliu Dobronăuţeanu şi George Ivănescu, are datorii de peste 1,3 miliarde de euro, din care 260 milioane la stat.
