x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Niculae ia subvenţii mascate

Niculae ia subvenţii mascate

de Gabi Golea    |    25 Iun 2010   •   00:00
Niculae ia subvenţii mascate
Sursa foto: Victor Stroe/Jurnalul Naţional

Guvernul Boc se pregăteşte să taie din pensii, dar nu renunţă la subvenţiile acordate baronilor din energie. Patronul InterAgro, Ioan Niculae, consumatorul numărul 1 din ţară, cumpără cel mai ieftin gaz pentru că aşa spune o lege dată de Parlament. Deşi iniţial ajutorul mascat expira în octombrie, Executivul se pregăteşte să îi prelungească favorurile, potrivit unui articol publicat de Financiarul.

Unul dintre cei mai bogaţi români, Ioan Niculae, cu o avere estimată de 1,1 miliarde de euro, beneficiază în acest an de o subvenţie mascată de 100 de milioane de dolari pentru că utilizează, prin lege, la combinatele sale chimice doar gaz intern, mult mai ieftin decât cel importat din Rusia. În plus, el cumpără gazul de la Romgaz cu un discount de 30 dolari/1.000 mc, ceea ce înseamnă că, practic, el plăteşte puţin peste 100 dolari/1.000 mc comparativ cu 2009, când dădea 197 dolari/1.000 mc, preţ de coş în care era inclus şi gazul luat din Rusia.

Potrivit calculelor realizate de jurnaliştii de la Financiarul, cu banii pe care îi dă patronului InterAgro prin subvenţii, Cabinetul Boc poate să plătească peste 590.000 de pensii medii de 557 de lei cât rezultă după tăierea cu 15%. Numai că acest lucru nu va fi posibil, deoarece Executivul pregăteşte o prelungire a facilităţilor pentru Niculae. Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a anunţat la un post de televiziune că Guvernul va menţine setul de măsuri pentru consumatorii intreruptibili astfel încât subvenţia mascată pentru Niculae să poată să crească. "Foarte important e ca Guvernul să menţină setul de măsuri pe care le-a luat, şi anume: asigurarea unor input-uri la energie şi la gaze rezonabile pentru tot ce înseamnă zona industrială şi consumatorul intreruptibil", a susţinut Videanu. Combinatele controlate de Niculae (Amurco, DonauChem, GaProChemical şi Amonil, potrivit unui document al Ministerului Economiei) au consumat anul trecut peste un miliard de metri cubi de gaze, adică 40% din cât gaz a ars toată industria chimică în 2009.

Anul trecut, când efectele crizei au devenit acute, importurile au scăzut la 15%. Din acest motiv, Ministerul Economiei a promovat o ordonanţă de urgenţă potrivit căreia toţi consumatorii intreruptibili să fie alimentaţi cu gaze doar din producţia internă pe parcusul anului 2009. Un consumator intreruptibil era definit atunci ca fiind un agent economic care are un consum de minimum 30 de milioane mc de gaz lunar, cu un contract valabil cu transportatorul naţional de gaze Transgaz, iar în momentul în care apar probleme în furnizarea gazelor naturale către populaţie, îşi întrerup activitatea sau folosesc alt combustibil. Parlamentarii au amendat ordonanţa şi au aprobat o lege prin care accesul doar la gazul intern al consumatorilor intreruptibili se extinde până în octombrie 2010. Beneficiarii legii, în afară de InterAgro, au fost combinatul Azomureş Tg. Mureş, controlat de turcii de la Trasnworld Fertilizers, şi Electrocentrale Bucureşti, producătorul de căldură al Capitalei. InterAgro şi Azomureş ard jumătate din gazul de la Romgaz. Mare parte din producţia de îngrăşăminte a acestor combinate merge la export, astfel încât prin subvenţiile acordate, statul român a ajuns să sprijine agricultura altor ţări.


Probleme cu Fiscul
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) îi cere lui Ioan Niculae 82 de milioane de euro pentru că a beneficiat de înlesniri de la plată în timp ce deţinea Societatea Naţională a Tutunului Românesc (SNTR), scriu jurnaliştii de la Financiarul. Fiscul consideră că Niculae a primit ajutor de stat fără aprobarea Consiliului Concurenţei. În plus, Niculae are la stat datorii de peste 110 milioane de euro (479 de milioane de lei), făcute prin intermediul firmei Galaxy Tobacco prin care a intrat din nou în posesia acţiunilor la SNTR. Din suma de 480 de milioane de lei, care apare drept obligaţie de plătit statului de Galaxy, aproape jumătate reprezintă dobânzi şi penalităţi de orice fel.

×
Subiecte în articol: economic