x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Nota de plată pentru un cutremur major: 14 miliarde de euro

0
Autor: Adrian Stoica 12 Feb 2019 - 07:48
Nota de plată pentru un cutremur major: 14 miliarde de euro


În cazul producerii unui cutremur major, pierderile directe provocate sunt estimate la circa 14 miliarde de euro. Peste două treimi din suprafaţa ţării ar fi afectată grav, s-ar înregistra pierderi semnificative de vieţi omeneşti, iar 14% din totalul clădirilor ar fi grav avariate. Probabilitatea producerii unui astfel de eveniment, măsurată în trepte pe o scală de la 1 la 5 este de 2, dar impactul ar fi unul ridicat, notează Guvernul în strategia fiscală pentru perioada 2019-2021. România este o țară cu riscuri catastrofale mari, aflându-se pe locul 87 din 171 în topul țărilor cu cele mai mari riscuri de catastrofe naturale, potrivit unui studiu al World Risk Report.

În conformitate cu reglementările în vigoare, există o serie de riscuri recunoscute de legislaţia din România care sunt luate în considerare ca fiind probabile să aibă loc pe teritoriul ţării noastre. Dintre acestea, analiza luată în calcul de Executiv pe baza datelor transmise de Ministerul Afacerilor Interne a selectat 10 tipuri de dezastre care ar putea afecta ţara noastră. Este vorba despre inundaţii, secetă, incendii forestiere, alunecări de teren, cutremure de pământ, accidente nucleare și radiologice, accidente industriale majore ce implică substanţe periculoase, epidemii la oameni și la animale.

Estimările privind pierderile au crescut de opt ori

Noua estimare a Guvernului privind pagubele provocate de un eventual cutremur similar cu cel din 1977 este de circa opt ori mai mare decât estimarea pe care o făcea Executivul în 2017. La vremea respectivă, pierderile erau estimate la numai 1,8 miliarde de euro, în condiţiile în care o evaluare făcută de asigurători vorbea de pagube cifrate la 6,6 miliarde de euro. Cutremurul din 1977 a avut un cost estimat la circa 7% din PIB, statisticile din acea vreme aratând că pagubele s-au ridicat la 2,048 miliarde de dolari. „Luând în calcul un coeficient suplimentar de 20% faţă de această valoare, determinat de factori cum sunt vechimea construcţiilor, punerea parţială în practică a Programului naţional de consolidare a clădirilor, creşterea numărului de clădiri cu aglomerare de persoane, creşterea costurilor generate de inflaţie, se estimează pagube de 1,8 miliarde de euro”, se arăta într-un document guvernamental din 2017. Datele statistice arată că circa 75% din populaţia României locuieşte în zone care ar putea fi afectate în cazul unui seism puternic, iar Bucureştiul este capitala sud-europeană cea mai vulnerabilă la cutremure.

Dezastrele care înregistrează cel mai mare risc de producere sunt incendiile forestiere, epidemiile la oameni şi animale, în timp ce pierderile cele mai mari le-ar provoca inundaţiile, accidentele nucleare și radiologice, precum şi cutremurele.

Combaterea inundaţiilor ne costă 2,1 miliarde euro până în 2021

În ceea ce priveşte combaterea inundaţiilor, pe hârtie stăm bine. Avem o Strategie naţională de luptă împotriva inundaţiilor încă din 2010, a cărei aplicare înseamnă costuri de 14,76 miliarde de lei. Investiţiile pentru contracararea dezastrelor provocate de inundaţii sunt de aproximativ 700 milioane euro/an, respectiv 2,1 miliarde de euro pentru perioada 2019-2021. În perioada 2010-2013, s-au elaborat 11 hărţi de hazard, care au oferit informaţii punctuale despre zonele inundabile. Specialiştii au identificat 357 de zone cu risc semnificativ de inundaţii pe care le ţin sub monitorizare, fiind identificate şi prioritizate circa 2.600 de măsuri, care trebuie realizate în perioada 2016-2021, dar banii sunt prea puţini.

4 miliarde de euro este valoarea pagubelor provocate de inundaţii începând cu anul 2004.

Schimbările climaterice vor crește pagubele produse agriculturii

Nivelul pierderilor provocate agriculturii în intervalul 2016-2018 se ridică la peste 133 milioane de euro, dar schimbările climaterice care se vor accentua în următorii ani ar putea duce la o creştere a acestora. Proiecţiile climatice indică și pentru viitor o creștere semnificativă a temperaturilor extreme, în special în lunile de vară, precum și a perioadelor secetoase sau a intervalelor cu precipitaţii abundente generatoare de viituri rapide la scară regională şi locală. În următorii trei ani, din analiza hazardurilor climatice observate și a proiecţiilor viitoare în condiţiile schimbării climatice, se estimează apariţia de episoade cu precipitaţii intense pe întreg teritoriul ţării, creșterea intensităţii precipitaţiilor fiind mai accentuată în special în zonele de munte.

Dintre tipurile de risc menţionate, considerăm relevant cutremurul care, potrivit scenariului cu cel mai mare nivel de gravitate asupra comunităţilor (dezastru major), ar produce pierderi directe în valoare totală de aproximativ 14 miliarde euro (peste 2/3 din suprafaţa ţării, afectată grav, 14% din totalul clădirilor dispuse în UAT-urile din zonă, afectate semnificativ, pierderi semnificative de vieţi omeneşti).

Strategia fiscală 2019-2021

Clădiri încadrate în clase de risc seismic în Bucureşti

Clasa I 346

Clasa II 353

Clasa III 103

Clasa IV 9

Clădiri consolidate 85

  • Clădirile încadrate în clasa I de risc sunt cele mai expuse în cazul unui seism de magnitudine mare

Sursa: Primăria Generală a Capitalei


Cele mai puternice cutremure din Romania (magnitudine):

  • 1802 7,9

  • 1812 6,5

  • 1829 7,3

  • 1838 7,5

  • 1908 7,1

  • 1940 7,7

  • 1977 7,4)

  • 1986 7,1)

  • 1990 6,9 pe 30 mai şi magnitudine 6,4 pe 31 mai

  • 2004 6

 

 

Citeşte mai multe despre:   cutremur,   costuri,   riscuri

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Șefia e o boală grea pentru companii

Șefia e o boală grea pentru companii
Galerie Foto Șefia se poate practica în mai multe feluri, dar în perioadele de criză a forței de muncă, nici la stat, nici la privat nu se mai pot aplica metode coercitive și bazate pe teroare, din simplul motiv că instituți...

Tarom reduce prețul biletelor pentru anumite destinații

Tarom reduce prețul biletelor pentru anumite destinații
Compania TAROM oferă, în perioada 15-20 octombrie, tarife reduse la zborurile către anumite destinaţii pentru cei care vor să călătorească în perioada 1 noiembrie - 14 decembrie 2019 şi 11 ianuarie - 31 martie...

15 milioane de euro pentru decolmatarea unor zone din Delta Dunării

15 milioane de euro pentru decolmatarea unor zone din Delta Dunării
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a semnat trei contracte de finanţare pentru decolmatarea unor complexe din Rezervaţie, valoarea totală a acestora ridicându-se la aproape 15 milioane...

Dispar preţurile reglementate la gaze şi energie electrică

Dispar preţurile reglementate la gaze şi energie electrică
Piaţa de gaze naturale va fi complet liberalizată la 1 aprilie 2021, iar cea de energie electrică la 1 iulie 2021 şi preţurile reglementate vor fi eliminate inclusiv la consumatorii casnici, pentru a exista...

Autostrada Transilvania: 15 ani de la începerea lucrărilor. 7 ani de când trebuia terminată

Anul acesta România a “sărbătorit” 15 ani de la începerea construcţiei Autostrăzii Transilvania (Braşov - Borş), cunoscută şi sub denumirea Autostrada Bechtel, şi şapte ani de la depăsirea termenului pro...

Monitorul preţurilor la alimente se lansează marţi

Monitorul preţurilor la alimente se lansează marţi
Consiliul Concurenţei lansează marţi Monitorul Preţurilor Produselor Alimentare, la eveniment urmând să fie prezenţi reprezentanţi ai autorităţilor şi ai companiilor implicate în acest...

Autostrada Ploieşti-Braşov, gata de start

Autostrada Ploieşti-Braşov, gata de start
Asocierea China Communications Construction Company - Makyol Insaat Sanayi Turizm şi Comisia Naţională de Prognoză (CNP) au ajuns la un consens şi săptămâna aceasta vor livra contractul pentru realizarea în...

Turiștii români sunt dispuși să plătească sub 200 de lei pentru o noapte de cazare

Turiștii români sunt dispuși să plătească sub 200 de lei pentru o noapte de cazare
Mai mult de jumătate dintre români (54,6%) cheltuie între 100 şi 200 de lei pentru o noapte de cazare, iar aproape un sfert (24,5%) au folosit voucherele de vacanţă când au făcut rezervarea la unitatea de...

Daea: Până la 1 noiembrie vrem să plătim subvenţiile pentru 80% dintre fermieri

Daea: Până la 1 noiembrie vrem să plătim subvenţiile pentru 80% dintre fermieri
În data de 16 octombrie vor începe plățile subvențiilor din agricultură, iar până la 1 noiembrie, circa 80% dintre fermieri vor primi banii, a declarat ministrul interimar al Agriculturii, Petre...

Curs valutar. Leul s-a apreciat, luni, în raport cu principalele valute

Curs valutar. Leul s-a apreciat, luni, în raport cu principalele valute
Banca Naţională a României (BNR) a afişat, luni, un curs de 4,7536 lei pentru un euro, în scădere cu 0,46 de bani (-0,10%) faţă de cotaţia de vineri, când moneda unică europeană a fost cotată la 4,7582...

România, un brand de 216 miliarde de dolari

România, un brand de 216 miliarde de dolari
Valoarea brandului România a scăzut  cu 3%, până la 216 miliarde de dolari, în clasamentul Brand Finance Nation Brands 2019, dar forţa acestuia se îmbunătăţeşte de la 59 de puncte, în 2018, la 62,7...

Guvernul a căzut, trăiască Guvernul! „Dezastruoasă moştenire” sau „ţară predată la cheie”

Guvernul a căzut, trăiască Guvernul! „Dezastruoasă moştenire” sau „ţară predată la cheie”
Galerie Foto Executivul condus de premierul Viorica Dăncilă a fost demis de Parlament, prin moţiune de cenzură, astfel că frâiele guvernării vor fi preluate de o altă echipă, cel mai probabil, formată din politicieni...

70% din companiile româneşti sunt plătite cu întârziere

70% din companiile româneşti sunt plătite cu întârziere
Blocajele financiare cu care se confruntă companiile sunt pe zi ce trece tot mai evidente. Facturile neîncasate, resursele financiare insuficiente și creșterea costurilor operaționale sunt principalele motive care...

Deficitul de cont curent al României a ajuns la 7,08 miliarde de euro

Deficitul de cont curent al României a ajuns la 7,08 miliarde de euro
Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 7,080 miliarde de euro, în primele opt luni din 2019, în creştere cu 16% față de perioada similară din 2018, când era de 6,104 miliarde...

Piața de energie va fi liberalizată de anul viitor, inclusiv pentru consumatorii casnici

Piața de energie va fi liberalizată de anul viitor, inclusiv pentru consumatorii casnici
Piaţa de gaze naturale va fi complet liberalizată la 1 aprilie 2021, iar cea de energie electrică de la 1 iulie 2021, iar preţurile reglementate vor fi eliminate inclusiv la consumatorii casnici, pentru a...
Serviciul de email marketing furnizat de