Nota de plată pentru un cutremur major: 14 miliarde de euro

În cazul producerii unui cutremur major, pierderile directe provocate sunt estimate la circa 14 miliarde de euro. Peste două treimi din suprafaţa ţării ar fi afectată grav, s-ar înregistra pierderi semnificative de vieţi omeneşti, iar 14% din totalul clădirilor ar fi grav avariate. Probabilitatea producerii unui astfel de eveniment, măsurată în trepte pe o scală de la 1 la 5 este de 2, dar impactul ar fi unul ridicat, notează Guvernul în strategia fiscală pentru perioada 2019-2021. România este o țară cu riscuri catastrofale mari, aflându-se pe locul 87 din 171 în topul țărilor cu cele mai mari riscuri de catastrofe naturale, potrivit unui studiu al World Risk Report.

În conformitate cu reglementările în vigoare, există o serie de riscuri recunoscute de legislaţia din România care sunt luate în considerare ca fiind probabile să aibă loc pe teritoriul ţării noastre. Dintre acestea, analiza luată în calcul de Executiv pe baza datelor transmise de Ministerul Afacerilor Interne a selectat 10 tipuri de dezastre care ar putea afecta ţara noastră. Este vorba despre inundaţii, secetă, incendii forestiere, alunecări de teren, cutremure de pământ, accidente nucleare și radiologice, accidente industriale majore ce implică substanţe periculoase, epidemii la oameni și la animale.

Estimările privind pierderile au crescut de opt ori

Noua estimare a Guvernului privind pagubele provocate de un eventual cutremur similar cu cel din 1977 este de circa opt ori mai mare decât estimarea pe care o făcea Executivul în 2017. La vremea respectivă, pierderile erau estimate la numai 1,8 miliarde de euro, în condiţiile în care o evaluare făcută de asigurători vorbea de pagube cifrate la 6,6 miliarde de euro. Cutremurul din 1977 a avut un cost estimat la circa 7% din PIB, statisticile din acea vreme aratând că pagubele s-au ridicat la 2,048 miliarde de dolari. „Luând în calcul un coeficient suplimentar de 20% faţă de această valoare, determinat de factori cum sunt vechimea construcţiilor, punerea parţială în practică a Programului naţional de consolidare a clădirilor, creşterea numărului de clădiri cu aglomerare de persoane, creşterea costurilor generate de inflaţie, se estimează pagube de 1,8 miliarde de euro”, se arăta într-un document guvernamental din 2017. Datele statistice arată că circa 75% din populaţia României locuieşte în zone care ar putea fi afectate în cazul unui seism puternic, iar Bucureştiul este capitala sud-europeană cea mai vulnerabilă la cutremure.

Dezastrele care înregistrează cel mai mare risc de producere sunt incendiile forestiere, epidemiile la oameni şi animale, în timp ce pierderile cele mai mari le-ar provoca inundaţiile, accidentele nucleare și radiologice, precum şi cutremurele.

Combaterea inundaţiilor ne costă 2,1 miliarde euro până în 2021

În ceea ce priveşte combaterea inundaţiilor, pe hârtie stăm bine. Avem o Strategie naţională de luptă împotriva inundaţiilor încă din 2010, a cărei aplicare înseamnă costuri de 14,76 miliarde de lei. Investiţiile pentru contracararea dezastrelor provocate de inundaţii sunt de aproximativ 700 milioane euro/an, respectiv 2,1 miliarde de euro pentru perioada 2019-2021. În perioada 2010-2013, s-au elaborat 11 hărţi de hazard, care au oferit informaţii punctuale despre zonele inundabile. Specialiştii au identificat 357 de zone cu risc semnificativ de inundaţii pe care le ţin sub monitorizare, fiind identificate şi prioritizate circa 2.600 de măsuri, care trebuie realizate în perioada 2016-2021, dar banii sunt prea puţini.

4 miliarde de euro este valoarea pagubelor provocate de inundaţii începând cu anul 2004.

Schimbările climaterice vor crește pagubele produse agriculturii

Nivelul pierderilor provocate agriculturii în intervalul 2016-2018 se ridică la peste 133 milioane de euro, dar schimbările climaterice care se vor accentua în următorii ani ar putea duce la o creştere a acestora. Proiecţiile climatice indică și pentru viitor o creștere semnificativă a temperaturilor extreme, în special în lunile de vară, precum și a perioadelor secetoase sau a intervalelor cu precipitaţii abundente generatoare de viituri rapide la scară regională şi locală. În următorii trei ani, din analiza hazardurilor climatice observate și a proiecţiilor viitoare în condiţiile schimbării climatice, se estimează apariţia de episoade cu precipitaţii intense pe întreg teritoriul ţării, creșterea intensităţii precipitaţiilor fiind mai accentuată în special în zonele de munte.

Dintre tipurile de risc menţionate, considerăm relevant cutremurul care, potrivit scenariului cu cel mai mare nivel de gravitate asupra comunităţilor (dezastru major), ar produce pierderi directe în valoare totală de aproximativ 14 miliarde euro (peste 2/3 din suprafaţa ţării, afectată grav, 14% din totalul clădirilor dispuse în UAT-urile din zonă, afectate semnificativ, pierderi semnificative de vieţi omeneşti).

Strategia fiscală 2019-2021

Clădiri încadrate în clase de risc seismic în Bucureşti

Clasa I 346

Clasa II 353

Clasa III 103

Clasa IV 9

Clădiri consolidate 85

• Clădirile încadrate în clasa I de risc sunt cele mai expuse în cazul unui seism de magnitudine mare

Sursa: Primăria Generală a Capitalei

Cele mai puternice cutremure din Romania (magnitudine):

• 1802 7,9

• 1812 6,5

• 1829 7,3

• 1838 7,5

• 1908 7,1

• 1940 7,7

• 1977 7,4)

• 1986 7,1)

• 1990 6,9 pe 30 mai şi magnitudine 6,4 pe 31 mai

• 2004 6