x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Nota de plată pentru un cutremur major: 14 miliarde de euro

0
Autor: Adrian Stoica 12 Feb 2019 - 07:48
Nota de plată pentru un cutremur major: 14 miliarde de euro


În cazul producerii unui cutremur major, pierderile directe provocate sunt estimate la circa 14 miliarde de euro. Peste două treimi din suprafaţa ţării ar fi afectată grav, s-ar înregistra pierderi semnificative de vieţi omeneşti, iar 14% din totalul clădirilor ar fi grav avariate. Probabilitatea producerii unui astfel de eveniment, măsurată în trepte pe o scală de la 1 la 5 este de 2, dar impactul ar fi unul ridicat, notează Guvernul în strategia fiscală pentru perioada 2019-2021. România este o țară cu riscuri catastrofale mari, aflându-se pe locul 87 din 171 în topul țărilor cu cele mai mari riscuri de catastrofe naturale, potrivit unui studiu al World Risk Report.

În conformitate cu reglementările în vigoare, există o serie de riscuri recunoscute de legislaţia din România care sunt luate în considerare ca fiind probabile să aibă loc pe teritoriul ţării noastre. Dintre acestea, analiza luată în calcul de Executiv pe baza datelor transmise de Ministerul Afacerilor Interne a selectat 10 tipuri de dezastre care ar putea afecta ţara noastră. Este vorba despre inundaţii, secetă, incendii forestiere, alunecări de teren, cutremure de pământ, accidente nucleare și radiologice, accidente industriale majore ce implică substanţe periculoase, epidemii la oameni și la animale.

Estimările privind pierderile au crescut de opt ori

Noua estimare a Guvernului privind pagubele provocate de un eventual cutremur similar cu cel din 1977 este de circa opt ori mai mare decât estimarea pe care o făcea Executivul în 2017. La vremea respectivă, pierderile erau estimate la numai 1,8 miliarde de euro, în condiţiile în care o evaluare făcută de asigurători vorbea de pagube cifrate la 6,6 miliarde de euro. Cutremurul din 1977 a avut un cost estimat la circa 7% din PIB, statisticile din acea vreme aratând că pagubele s-au ridicat la 2,048 miliarde de dolari. „Luând în calcul un coeficient suplimentar de 20% faţă de această valoare, determinat de factori cum sunt vechimea construcţiilor, punerea parţială în practică a Programului naţional de consolidare a clădirilor, creşterea numărului de clădiri cu aglomerare de persoane, creşterea costurilor generate de inflaţie, se estimează pagube de 1,8 miliarde de euro”, se arăta într-un document guvernamental din 2017. Datele statistice arată că circa 75% din populaţia României locuieşte în zone care ar putea fi afectate în cazul unui seism puternic, iar Bucureştiul este capitala sud-europeană cea mai vulnerabilă la cutremure.

Dezastrele care înregistrează cel mai mare risc de producere sunt incendiile forestiere, epidemiile la oameni şi animale, în timp ce pierderile cele mai mari le-ar provoca inundaţiile, accidentele nucleare și radiologice, precum şi cutremurele.

Combaterea inundaţiilor ne costă 2,1 miliarde euro până în 2021

În ceea ce priveşte combaterea inundaţiilor, pe hârtie stăm bine. Avem o Strategie naţională de luptă împotriva inundaţiilor încă din 2010, a cărei aplicare înseamnă costuri de 14,76 miliarde de lei. Investiţiile pentru contracararea dezastrelor provocate de inundaţii sunt de aproximativ 700 milioane euro/an, respectiv 2,1 miliarde de euro pentru perioada 2019-2021. În perioada 2010-2013, s-au elaborat 11 hărţi de hazard, care au oferit informaţii punctuale despre zonele inundabile. Specialiştii au identificat 357 de zone cu risc semnificativ de inundaţii pe care le ţin sub monitorizare, fiind identificate şi prioritizate circa 2.600 de măsuri, care trebuie realizate în perioada 2016-2021, dar banii sunt prea puţini.

4 miliarde de euro este valoarea pagubelor provocate de inundaţii începând cu anul 2004.

Schimbările climaterice vor crește pagubele produse agriculturii

Nivelul pierderilor provocate agriculturii în intervalul 2016-2018 se ridică la peste 133 milioane de euro, dar schimbările climaterice care se vor accentua în următorii ani ar putea duce la o creştere a acestora. Proiecţiile climatice indică și pentru viitor o creștere semnificativă a temperaturilor extreme, în special în lunile de vară, precum și a perioadelor secetoase sau a intervalelor cu precipitaţii abundente generatoare de viituri rapide la scară regională şi locală. În următorii trei ani, din analiza hazardurilor climatice observate și a proiecţiilor viitoare în condiţiile schimbării climatice, se estimează apariţia de episoade cu precipitaţii intense pe întreg teritoriul ţării, creșterea intensităţii precipitaţiilor fiind mai accentuată în special în zonele de munte.

Dintre tipurile de risc menţionate, considerăm relevant cutremurul care, potrivit scenariului cu cel mai mare nivel de gravitate asupra comunităţilor (dezastru major), ar produce pierderi directe în valoare totală de aproximativ 14 miliarde euro (peste 2/3 din suprafaţa ţării, afectată grav, 14% din totalul clădirilor dispuse în UAT-urile din zonă, afectate semnificativ, pierderi semnificative de vieţi omeneşti).

Strategia fiscală 2019-2021

Clădiri încadrate în clase de risc seismic în Bucureşti

Clasa I 346

Clasa II 353

Clasa III 103

Clasa IV 9

Clădiri consolidate 85

  • Clădirile încadrate în clasa I de risc sunt cele mai expuse în cazul unui seism de magnitudine mare

Sursa: Primăria Generală a Capitalei


Cele mai puternice cutremure din Romania (magnitudine):

  • 1802 7,9

  • 1812 6,5

  • 1829 7,3

  • 1838 7,5

  • 1908 7,1

  • 1940 7,7

  • 1977 7,4)

  • 1986 7,1)

  • 1990 6,9 pe 30 mai şi magnitudine 6,4 pe 31 mai

  • 2004 6

 

 

Citeşte mai multe despre:   cutremur,   costuri,   riscuri

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Bursa de la Bucureşti închide pe verde ultima şedinţă a săptămânii

Bursa de la Bucureşti închide pe verde ultima şedinţă a săptămânii
Bursa de la Bucureşti a închis în creştere ultima şedinţă a săptămânii, însă valoarea tranzacţiilor a coborât la 20,95 milioane de lei (4,43 milioane de euro). Indicele principat BET, care arată...

Turiştii străini au cheltuit în România 1,3 miliarde de lei, în trimestrul I din 2019

Turiştii străini au cheltuit în România 1,3 miliarde de lei, în trimestrul I din 2019
Turiştii străini au cheltuit în România 1,3 miliarde de lei, în trimestrul I din acest an, cu 162,5 milioane de lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă din 2018, notează Ministerul Turismului, într-un comunicat...

Moneda naţională încheie săptămâna în depreciere faţă de principalele valute

Moneda naţională încheie săptămâna în depreciere faţă de principalele valute
Banca Naţională a României (BNR) a afişat, vineri, un curs de 4,7228 lei pentru un euro, în uşoară depreciere, cu 0,01 bani, comparativ cu valoarea anterioară, când moneda unică fusese cotată la 4,7227...

Finanţele au atras vineri 45 de milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitaţia de joi

Finanţele au atras vineri 45 de milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitaţia de joi
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a atras, vineri, 45 de milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitaţia de joi, când a împrumutat 300 de milioane de lei, la o dobândă de 3,64% pe an, printr-o emisiune de...

Marina militară luptă să-l îmbogăţească pe ex-ministrul Stroe

Marina militară luptă să-l îmbogăţească pe ex-ministrul Stroe
Forţele Navale plătesc două milioane de euro Şantierului Naval Midia SA pentru reparaţii la un dragor maritim, în urma unor negocieri câştigate de compania fostului ministru al Transporturilor, Felix Stroe....

Bursa de la Bucureşti a deschis în creştere şedinţa de tranzacţionare de vineri

Bursa de la Bucureşti a deschis în creştere şedinţa de tranzacţionare de vineri
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a deschis în creştere şedinţa de vineri, iar indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide 16 companii cu excepţia SIF-urilor, înregistra o apreciere de 0,46%, până la...

Panică în firme: “Vine criza”

Panică în firme: “Vine criza”
Managerii din România se tem de o nouă criză financiară într-o măsură mai mare decât omologii lor din majoritatea statelor europene. Aproape jumătate dintre directorii firmelor din România, respectiv 49%,...

Asociația Coaliția pentru Economia Digitală solicită Guvernului urgentarea procesului de adoptare a Ordonanței de Urgență care reglementează serviciile de transport urban alternativ

Asociația Coaliția pentru Economia Digitală solicită Guvernului urgentarea procesului de adoptare a Ordonanței de Urgență care reglementează serviciile de transport urban alternativ
Asociația Coaliția pentru Economie Digitală, organizatie independentă care reprezintă principalele companii de ride sharing și e-hailing din Romania, Uber, Clever și Bolt, solicită Guvernului urgentarea...

Bursa de la Bucureşti închide în scădere pe toţi indicii şedinţa de joi; rulajul scade la jumătate

Bursa de la Bucureşti închide în scădere pe toţi indicii şedinţa de joi; rulajul scade la jumătate
Bursa de la Bucureşti a închis în scădere pe toţi indicii şedinţa de joi, iar valoarea tranzacţiilor s-a diminuat la jumătate faţă de şedinţa precedentă, ajungând la 43,63 milioane de lei (9,23 milioane...

Armeanu (ASF): Fondurile de pensii private reprezintă o sursă importantă de capital; este necesară consolidarea pe termen lung a sistemului

Armeanu (ASF): Fondurile de pensii private reprezintă o sursă importantă de capital; este necesară consolidarea pe termen lung a sistemului
Fondurile de pensii private reprezintă o sursă importantă de capital deoarece contribuie la finanţarea disponibilă pe piaţă pentru actorii din economie şi îmbunătăţesc eficienţa intermedierii financiare,...

IPP atrage atenţia că fenomenul 'gig economy' capătă amploare în România şi recomandă un cadru legal adecvat

IPP atrage atenţia că fenomenul 'gig economy' capătă amploare în România şi recomandă un cadru legal adecvat
Un studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice pe parcursul a mai bine de un an relevă că noile forme de muncă, cunoscute sub denumirea de "gig economy", capătă amploare şi în România, iar IPP...

IMM-urile au la dispoziţie prima platformă online de creditare

IMM-urile au la dispoziţie prima platformă online de creditare
Finanțarea este una dintre cele mai des întâlnite probleme pe care le întâmpină micro-întreprinderile din România. Pentru afacerile mici, nevoia de bani pentru dezvoltare este esenţială, iar în momente de...

Petrom a investit circa 50 milioane de euro pentru staţia de tratare a gazelor de la Hurezani

Petrom a investit circa 50 milioane de euro pentru staţia de tratare a gazelor de la Hurezani
OMV Petrom a investit circa 200 de milioane de euro în perioada 2010-2019 în dezvoltarea unui hub centralizat pentru tratarea gazelor din producţia internă în Sud Estul României, ultima etapă a acestui proiect...

Ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu: Digitalizarea, obiectiv prioritar de programare a viitorilor bani europeni

Ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu: Digitalizarea, obiectiv prioritar de programare a viitorilor bani europeni
„Pentru România, 2021-2027 va fi perioada în care va trebui să punem accentul pe competitivitate. Pregătirea din timp a unor proiecte de calitate din această perspectivă va fi un factor-cheie în dezvoltarea...

Țeapa cu SMS-ul ANAF: nu răspundeți la mesaje

Țeapa cu SMS-ul ANAF: nu răspundeți la mesaje
Galerie Foto Circulă o nouă țeapă, cu mesaje SMS care ar fi de la ANAF și te anunță că poti primi bani de la institutie. Persoanele sunt sfătuite să acceseze un site, la care este disponibil un formular, în care sunt...
Serviciul de email marketing furnizat de