x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Orban vine cu povestea de guvernare “Făt-Frumos” pentru electorat şi cu programul ”Zmeul Zmeilor” la sertar

0
Autor: Adrian Stoica Valentin Gros 26 Noi 2019 - 10:44
Orban vine cu povestea de guvernare “Făt-Frumos” pentru electorat şi cu programul ”Zmeul Zmeilor” la sertar gov.ro
Vezi galeria foto


Anul viitor se anunţă unul plin de provocări pentru moneda națională, în ton cu incertitudinile legate de evoluția economică a României. Ne aşteaptă un an complicat, pe fondul încetinirii economiei mondiale, peste care se suprapun două procese electorale interne ce vor perturba deciziile guvernului. Executivul PNL va trebui însă să ia rapid măsuri nepopulare pentru a restabili echilibrele, în condiţiile în care liberalii au acuzat permanent că ţara se află în pragul dezastrului din cauza politicilor promovate de fostul guvern. În cazul în care nu le ia, înseamnă că validează guvernarea PSD. Dacă le ia, va trebui să-şi asume costurile electorale mari. Deocamdată, Guvernul Orban joacă la temporizare şi spune că nu va tăia salarii şi pensii, nu va face disponibilizări în administraţia publică, nu va apela la majorări de taxe şi impozite. Dacă ar fi să-i dăm crezare, atunci ar trebui să mai credem încă în basme cu Făt-Frumos.

 

După creşterea puternică din ultimii ani, economia românească va încetini până la 3,2% în 2020, urmând ca în 2021 să ajungă la un ritm de creştere de până la 3,7%, arată cele mai recente estimări ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), care atrag însă atenţia asupra riscului supraîncălzirii economiei. În timp ce salariile vor reveni la creșterea cu o singură cifră, consumul privat va rămâne robust, susținut de creșteri semnificative ale pensiilor publice. De asemenea, deficitul comercial se va adânci pe fondul cererii externe slabe și a competitivității scăzute a prețurilor, notează raportul OECD.

 

Riscul supraîncălzirii economiei

Creșterea investițiilor se va păstra într-un ritm moderat, susținută de o absorbție mai mare a fondurilor UE, potrivit OECD. În ciuda inflației relativ ridicate, se prevede că politica monetară va rămâne în așteptare, deoarece există riscuri de supraîncălzire a economiei. Deși datoria publică este încă moderată, spațiul fiscal este limitat, deoarece mediul extern volatil ar putea limita capacitatea de finanțare a datoriei. „Politica fiscală prudentă necesită eforturi de consolidare, iar acest lucru ar trebui realizat prin revizuirea mixului de cheltuieli publice și îmbunătățirea eficienței colectării impozitelor”, potrivit documentului citat.

 

Creșterile salariale, la pachet cu scăderea competitivităţii
Creșterea PIB-ului a fost puternică în 2019, susținută de un consum robust și investițiile din sectorul construcțiilor. „Creșterea economică solidă din 2019 a fost susținută de consumul robust și investițiile puternice din sectorul construcțiilor, în timp ce creșterile salariale atât în sectorul public, cât și în cel privat au majorat puterea de cumpărare a gospodăriilor”, precizează OECD în raport. În schimb, creșterea costurilor cu forța de muncă a compromis competitivitatea prețurilor producătorilor români, contribuind la creştere deficitului de cont curent.

Politicile expansioniste și prociclice din trecut au redus spațiul fiscal disponibil, iar deficitul bugetar este prognozat să continue tendința de creștere în următorii doi ani.

 

Îmbunătăţirea colectării taxelor, greu de realizat

Reforma pensiilor va crește cheltuielile publice cu mai mult de 2 % din PIB până în 2021. "Reforma pensiilor va majora cheltuielile bugetare cu 2% din PIB până în 2021. Îmbunătățirile preconizate în colectarea taxelor și impozitelor și în eficiența instituțiilor sectorului public nu sunt așteptate să se materializeze destul de rapid pentru a compensa majorarea cheltuielilor publice. În consecință, poziția fiscală este așteptată să fie în general neutră în 2020 și puternic expansionistă în 2021", arată OECD.

 

Recomandare: regândiţi reforma pensiilor

În consecinţă, pentru a reduce deficitul fiscal, guvernul va trebui să reconsidere sfera de aplicare și/sau calendarul reformei pensiilor. În caz contrar, efortul de consolidare ar trebui să se bazeze pe reducerile de cheltuieli în domeniile prioritare, inclusiv educația, sănătatea și infrastructura. Creșterea impozitelor, care sunt cele mai puțin distorsionate de creștere, cum ar fi impozitele de mediu și proprietatea, ar putea fi, de asemenea, luată în considerare.

 

Principalele riscuri includ o deteriorare suplimentară a perspectivelor comerciale în Uniunea Europeană și intensificarea volatilității financiare globale care duce la ieșiri de capital. O relaxare fiscală excesivă, în special creșterea puternică a salariilor în sectorul public și a pensiilor, ar duce la pierderi de competitivitate mai puternice.

Raport OECD

 

Leul va continua să se devalorizeze în 2020

Cursul de schimb euro/leu, unul dintre indicatorii extrem de sensibili ai dinamicii businessului, ar putea depăși nivelul de 4,81 lei/euro în semestrul I și de 4,85 lei/euro în a doua parte a anului, afirmă experții de la compania de plăţi Moneycorp. Aceştia avertizează că deprecierea leului afectează socotelile consumatorului final, dar loveşte şi în profiturile firmelor. Leul a atins săptămână trecută un nou minim istoric, fiind cotat oficial de către Banca Națională la 4,7808 lei/euro pe 21 noiembrie. Perspectivele finalului de an tind să urmeze aceeași traiectorie negativă. Importurile semnificative realizate în acest an, de 63,8 miliarde de euro (în creștere cu 5,1% la nivelul primelor nouă luni), în ton cu evoluţia ascendentă a consumului, vor continua în perspectiva sezonului rece și, mai ales, a sărbătorilor de sfârșit de an.

Potrivit experților, România se află într-o zonă de sensibilitate accentuată, mai ales că ne aflăm într-o perioadă agitată pe scena publică (schimbare de guvern, alegeri prezidențiale etc.).

 

Forintul şi zlotul s-au întărit

Perspectivele incoerente au zgâlţâit leul, care, începând cu luna octombrie, a avut o traiectorie opusă (curs de peste 4,77 lei/euro, depreciere de 0,5%) față de cea a altor monede din regiune (forint – o apreciere de 2% în raport cu euro sau zlotul polonez – o apreciere de 3%), se arată în analiza citată.

Astfel, datele negative privind evoluția economică și absența unor prognoze oficiale privind perspectivele din 2020 au generat în spațiul public un plus de impredictibilitate, într-o perioadă în care companiile își definitivează bugetele pentru anul următor. Au fost constatate încasări bugetare sub nivelul programat (minus 21 miliarde de lei la 9 luni), accentuarea deficitului bugetar, prognozat să treacă de nivelul de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) la finele anului, creșterea datoriei publice cu 9,1 miliarde euro, în primele 8 luni, la aproape 109 miliarde de euro.

 

Euro a scăzut ieri cu 0,01%, până la 4,7722 lei, la cursul oficial al Băncii Naţionale a României (BNR), dar după ce în perioada 14-21 noiembrie bătuse cinci recorduri istorice absolute.

 

Producţia şi deficitul zguduie moneda

“La nivel macro, economia românească trece printr-o perioadă plină de provocări - de la scăderea producției industriale (-2,1% în primele 9 luni) până la depășirea deficitului bugetar asumat (2,62% la 9 luni, cu 60,5% mai mare faţă de cel din aceeași perioadă a anului trecut)”, a declarat Cosmin Bucur, managing director Moneycorp România. El crede că avansurile importurilor şi consumului spre finele anului generează “un plus de presiune şi volatilitate” pentru moneda naţională. “Din păcate, aceste creșteri ale cursului sunt transferate parțial către consumatorul final, iar suplimentar pun și presiune pe marjele de profitabilitate ale companiilor, într-un mediu economic foarte competitiv”, a mai spus Bucur.

 

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Singurul stat din regiune care a sărăcit după criză

Singurul stat din regiune care a sărăcit după criză
România este singura ţară din Europa Centrală şi de Est (ECE) în care veniturile bugetare ale statului, ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB), au scăzut în perioada de după estomparea efectelor crizei financ...

Directorul general al Companiei Naționale Aeroporturi București a demisionat

Directorul general al Companiei Naționale Aeroporturi București a demisionat
Directorul general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB), Alexandru Ivan, a demisionat din funcţie, dar va rămâne la conducerea companiei încă 30 de zile, fiind în perioada de preaviz, au...

Sano Vita, preluat de Roho Healthy Food Investments

Sano Vita, preluat de Roho Healthy Food Investments
Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Roho Healthy Food Investments intenţionează să preia Sano Vita. Roho Healthy Food Investments este parte a fondului american de investiţii Highlander...

Ungaria şi România, ţările UE cu cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei în decembrie, potrivit Eurostat

Ungaria şi România, ţările UE cu cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei în decembrie, potrivit Eurostat
Rata anuală a inflaţiei în zona euro a fost de 1,3% în luna decembrie 2019, în creştere comparativ cu 1% în luna noiembrie, şi de 1,6% în Uniunea Europeană, de asemenea în creştere comparativ cu 1,3% luna...

Forestierii atrag atenția asupra situației Pădurii Băneasa

Forestierii atrag atenția asupra situației Pădurii Băneasa
Încadrarea Pădurii Băneasa în categoria de "pădure parc" nu înseamnă protecţia pădurii, ci transformarea acesteia în parc, respectiv o presiune din punct de vedere imobiliar, atrag atenţia reprezentanţii...

Statul ia tot mai mult din veniturile românilor

Statul ia tot mai mult din veniturile românilor
Partea din salarii pe care angajaţii și angajatorii o cedează statului - diferenţa dintre brut şi net - a crescut continuu în ultimii ani, ajungând în noiembrie 2019 la recordul istoric de 2.017 lei, cu o...

Licitația pentru Drumul Expres Craiova-Pitești a fost reluată

Licitația pentru Drumul Expres Craiova-Pitești a fost reluată
 Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a ridicat suspendarea procedurii privind execuţia tronsonului 3 al Drumului Expres Craiova - Piteşti, iar noul termen pentru depunerea...

România ar putea exporta bovine Angus în Kazahstan

România ar putea exporta bovine Angus în Kazahstan
Ambasadorul Kazahstanului la Bucureşti, Nurbakh Rustemov, a afirmat, într-o întâlnire cu ministrul Agriculturii, Adrian Oros, că au fost iniţiate discuţii cu o companie românească pentru exportul de bovine Angus...

O nouă metodă de fraudă online face ravagii. Utilizatorilor li se promit compensații financiare

O nouă metodă de fraudă online face ravagii. Utilizatorilor li se promit compensații financiare
Experţii Kaspersky au detectat o nouă metodă de fraudă online, prin inducerea în eroare a utilizatorilor cărora li se promit compensaţii. Incidente de acest fel au fost semnalate în SUA, Rusia,...

Ministerul Finanțelor s-a împrumutat 800 de milioane de lei de la bănci

Ministerul Finanțelor s-a împrumutat 800 de milioane de lei de la bănci
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat 810,8 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat tip benchmark cu o maturitate reziduală de 31 de luni, la un randament mediu de...

România, printre statele UE cu cea mai mare scădere a prețului caselor după criza din 2007

România, printre statele UE cu cea mai mare scădere a prețului caselor după criza din 2007
Preţul caselor a crescut în 22 de state membre UE, în perioada cuprinsă între 2007 şi 2019, însă Grecia şi România au înregistrat cele mai semnificative scăderi ale costurilor imobilelor după criza...

Curs valutar 16 ianuarie 2020: Leul s-a apreciat în raport cu principalele valute

Curs valutar 16 ianuarie 2020: Leul s-a apreciat în raport cu principalele valute
Banca Naţională a României (BNR) a afişat, joi, un curs de 4,7795 lei pentru un euro, în scădere cu 0,03 de bani (-0,01%), în comparaţie cu cotaţia anterioară, respectiv de 4,7798 lei pentru moneda unică...

Pilonul II, cel mai bun randament din ultimii nouă ani

Pilonul II,  cel mai bun randament din ultimii nouă ani
Cele șapte fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II) au realizat în 2019 un randament mediu de 11,8%, cea mai bună performanţă din ultimii 9 ani, pe fondul recuperării deprecierilor cauzate de...

Consumul de electricitate al ţării, la cel mai mare nivel din această iarnă

Consumul de electricitate al ţării, la cel mai mare nivel din această iarnă
Consumul naţional de energie electrică a ajuns joi dimineaţa la cele mai mari niveluri din această iarnă, depăşind 9.300 de MW, în timp ce importurile se apropie de capacitatea maximă a reţelei, potrivit...

Businessul dulce mult aduce

Businessul dulce mult aduce
Galerie Foto Preocupați să ducă o viață cât mai sănătoasă, tot mai mulți români caută acele produse care să conțină ingrediente naturale, în special când vine vorba de dulciuri. Gustul copilăriei reinterpretat...
Serviciul de email marketing furnizat de