Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Uniunea Europeană înghite trei sferturi din comerţul exterior al României, iar în aceste condiţii avem o balanţă de cont curent negativă, care se înrăutăţeşte de la an la an. Specialiştii semnalează că am pierdut pieţe unde altădată vindeam masiv, şi nici nu avem mari şanse să le recuperăm, pe fondul globalizării, dar şi al lipsei de implicare a autorităţilor.
Exporturile României cresc, dar importurile cresc şi ele, într-un ritm mai mare, astfel că deficitul balanţei comerciale se majorează de la an la an.
În 2018, exporturile FOB (free on board) au însumat 67,7 miliarde de euro, cu 8,1% mai mult faţă de anul precedent, iar importurile CIF (cost, insurance, freight) au totalizat 82,9 miliarde de euro, în avans cu 9,6%, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).
Deficitul balanţei comerciale în 2018 a fost de 15,1 miliarde de euro, mai mare cu 2,2 miliarde de euro decât cel înregistrat în anul anterior.
Trendul s-a menţinut şi în primele trei luni ale acestui an. În perioada 1 ianuarie – 31 martie 2019, exporturile au însumat 17,5 miliarde de euro, în creştere cu 3,2% comparativ cu perioada similară a anului trecut, iar importurile s-au ridicat la 21,2 miliarde de euro, după un salt de 7,4%.
Dependenţa de Vest
Comerţul nostru exterior este dependent în mare parte de relaţia cu Uniunea Europeană. Pe durata lui 2018, valoarea schimburilor intra-UE de bunuri a reprezentat 76,7% din total la exporturi şi 74,7% din total la importuri. În primul trimestru al acestui an, ponderea ţărilor UE a crescut, nivelurile fiind de 77,8% la exporturi şi 75,3% la importuri.
Avem balanţă negativă cu UE. În 2018, expedierile de bunuri au fost de 52 miliarde de euro, iar introducerile de 61,9 miliarde de euro, iar în perioada ianuarie-martie 2019 am avut 13,6 miliarde de euro expedieri şi 15,9 miliarde de euro introduceri.
Dar şi la segmentul non-UE suntem pe minus, cu 15,7 miliarde de euro exporturi şi 21 miliarde de euro importuri în 2018, respectiv 3,9 miliarde de euro exporturi şi 5,2 miliarde de euro importuri în primele trei luni ale acestui an.
Rusia, sancţionată economic
Una dintre cele mai mari pieţe non-UE este Rusia. Schimburile comerciale ale României cu această ţară au cunoscut o scădere însemnată odată cu aplicarea sancţiunilor economice, de la 4,9 miliarde de dolari (4,4 mld. euro) în 2014 la 3,3 miliarde de dolari (3 mld. euro) în 2015 şi 2016, dar apoi au început să urce iar, până la 4 miliarde de dolari în 2017.
În prima jumătate a anului trecut, volumul schimburilor comerciale dintre cele două ţări a atins 2,4 miliarde de dolari, cu 28% mai mult decât în primul semestru din 2017, din care 0,7 miliarde de dolari exporturi ale României în Rusia, în creştere cu 19%, şi 1,7 miliarde de euro importuri, în urcare cu 32%, potrivit datelor prezentate la o conferinţă de specialitate de Igor Iniushkin, ministru consilier la Ambasada Rusiei la Bucureşti. Aşadar avem un deficit de 1 miliard de dolari (900 milioane de euro) la balanţa comercială pe această relaţie.
Cea mai mare pondere a exporturilor României în Rusia o deţin industriile de maşini şi vehicule (64% din total), iar printre importurile din Rusia primează gazele şi petrolul (80% din total). România mai exportă în Rusia produse farmaceutice, cauciuc , mobilă, produse textile, vin.
Pe minus şi cu China
Tot pe minus stăm şi în relaţia cu China. Potrivit celor mai recente date ale Ambasadei României la Beijing, în 2017 volumul total al schimburilor comerciale pe această direcţie a fost de 5 miliarde de dolari, în creştere de la 4,5 miliarde de dolari în anul precedent. În timp ce exporturile au urcat, între cele două perioade comparate, de la 682 milioane la 827 milioane de dolari, importurile au avansat de la 3,8 miliarde la 4,2 miliarde de dolari, astfel că soldul negativ s-a majorat de la 3,1 miliarde la 3,4 miliarde de dolari.
În anul 2017, România a exportat în China mașini și echipamente (cu o pondere de 37,1% din total), lemn și produse din lemn (22,69%), metale și produse din metal (7,68%), produse minerale (2,26%), materiale plastice (6,88%), produse chimice (2,3%), mijloace de transport și componente (7,05%), mobilă (2,3%) şi altele.
Principalele bunuri importate din China au fost mașini și echipamente (52,42%), metale și produse din metal (8,38%), produse textile și confecții (7,22%), produse diverse – mobilă, jucării (33,55%), materiale plastice (4,71%), mijloace de transport și componente (3,98%), instrumente optice (4,95%).
Bilanţ pozitiv cu SUA
O piaţă non-UE unde avem un bilanţ pozitiv o constituie Statele Unite ale Americii. Conform celor mai recente date din statistica vamală americană, citate de Ambasada României la Washington, la 30 iunie 2017, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu SUA s-a cifrat la 1,6 miliarde de dolari, din care 1,1 miliard de dolari a reprezentat exporturile româneşti, iar 517 milioane dolari, importurile. Principalele categorii de produse exportate în Statele Unite sunt computere și produse electronice (21,4%), echipamente de transport (11,1%), produse din plastic și cauciuc (11,1%), mașinării, cu excepția celor electrice (9,6%). România importă din SUA în special computere și produse electronice (27,2%), echipament de transport (25,1%), mașinării, cu excepția celor electrice (12%), echipamente electrice (6,2%).
Produse sabotate de autorităţi citat
„Din păcate, pieţele pe care noi operam sunt pierdute, mă refer la statele arabe, Egipt, Asia. Noi câştigam mult din proiecte complexe livrate la cheie, dar toate acestea sunt de domeniul trecutului. Se pot găsi nişe de piaţă, însă trebuie avut în vedere că globalizarea a schimbat mult lucrurile. Acum nu mai vinde România Dacia, o vinde Renault. Sunt foarte puţine produse autentice româneşti, realizate la nivel local, iar acestea sunt valorificate mai mult prin eforturile firmelor şi aproape deloc prin implicarea autorităţilor. De exemplu, locomotiva de la Softronic Craiova, în care s-a plimbat fostul prim-ministru Victor Ponta. Aţi auzit să comande CFR măcar o bucată? Şi atunci cum să mă duc să o vând la export, pentru că potenţialul beneficiar mă va întreba – dar la tine în ţară de ce nu o foloseşti? La fel, instalaţia de tratare a gunoaielor în plasmă de la Eco Sistem Săcele, pe care Ministerul Mediului a sabotat-o. A funcţionat în anii 2011-2012, apoi nu a mai primit aviz”. Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM)
Când UE strănută, se îmbolnăveşte România
„Nu este bine pentru nicio ţară să fie dependentă de o singură piaţă, aşa cum depinde România de Uniunea Europeană, în proporţie de circa 75%. Pentru că atunci când acea piaţă strănută, rişti să te îmbolnăveşti. Această realitate reprezintă oglinda incompetenţei guvernelor din ultimii ani. Programul de promovare a exporturilor, care aparţinea de un centru specializat, a fost adus la nivelul ministerelor şi a intrat în malaxorul birocraţiei ministeriale. În ultimii doi ani, de când programul a fost preluat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat (MMACA), constatăm o îmbunătăţire a modului de derulare. Dacă înainte exportatorii beneficiau în proporţie de o treime faţă de cât aveau nevoie de promovare, nivelul a crescut la două treimi. Dar e încă puţin. În continuare se pierd propuneri, se ratează târguri”. Mihai Ionescu, preşedintele Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR).
