Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La lucrările sesiunii plenare a Comitetului Economic şi Social European (CESE), din 3-4 decembrie 2008, s-au discutat problemele cele mai grave ale economiei europene actuale: şomajul şi pericolul de faliment în masă. Nimeni nu-şi doreşte o recesiune economică în acest moment, pentru că aceasta ar pune în pericol Uniunea Europeană.
La sesiunea plenară a CESE au luat parte, ca invitaţi, José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, şi Jean-Pierre Jouyet, ministrul de stat francez însărcinat cu afacerile europene în numele actualei preşedinţii franceze a consiliului, la iţiativa noului preşedinte al CESE, Mario Sepi, de a moderniza modalitatea de lucru a Comitetului. Dezbaterile s-au axat pe trei teme de actualitate: situaţia locurilor de muncă, politica energetică şi industria aeronautică. José Manuel Barroso, vorbind despre Strategia de la Lisabona şi despre situaţia locurilor de muncă. Previziunile sunt sumbre în acest moment: 10 milioane de companii europene ar putea da faliment în perioada imediat următoare, ceea ce ar însemna ca 15 milioane de angajaţi să rămână fără locuri de muncă. Preşedintele CE a subliniat necesitatea sprijinirii băncilor, adăugând că trebuie să li se ceară guvernelor să fluidizeze piaţa creditelor din Europa, pentru a se depăşi momentul actual, când meniul bancar se confruntă cu lipsa de încredere din partea celor care-l folosesc, acest lucru ducând în final la abandonarea investiţiilor şi, implicit, la creşterea şomajului. O recesiune economică ar avea consecinţe extrem de grave asupra tuturor cetăţenilor Uniunii Europene. Planul de relansare economică a UE va costa 200 de miliarde euro, cea mai mare parte urmând a fi suportată de statele membre. România urmează să-şi aducă o contribuţie de aproximativ 1% din Produsul Intern Brut.
ROLUL CESE. Comitetul Economic şi Social European (CESE), cu sediul la Bruxelles, are rol consultativ pe lângă Parlamentul European şi Comisia Europeană. Fiecare ţară membră UE este reprezentată în cadrul CESE de un număr egal de membri din partea patronatelor (grupul I), sindicatelor (grupul II) şi societăţii civile organizate (grupul III). Problemele dezbătute în cadrul comitetului sunt prezentate Parlamentului European care ţine cont de voturile membrilor CESE. Rolul jucat de CESE la nivelul instituţiilor centrale ale Uniunii Europene, sarcina sa de cenzor, "câine de pază” al intereselor societăţii civile organizate din europa, cum spune Marius Opran, reprezentant al grupului I din partea României şi membru în Biroul Executiv al CESE. În ciuda impresionantului numar de lucrări profesioniste elaborate de raportorii Comitetului asupra unor probleme de importanţă deosebită la nivelul comunităţii, precum şi iniţiativele sale legislative sunt prea puţin cunoscute publicului larg, deşi CESE joacă importantul rol de coordonator al tuturor activităţilor de dialog social-economic desfăşurate în cadrul ţărilor membre, precum şi a organismelor patronale, sindicale şi ale societăţii civile la nivel european şi naţional.
ISTORIC. Constituit în anul 1957 prin Tratatul de la Roma, Comitetul Economic şi Social European (CESE) reprezintă, în acelaşi timp, o structură de dialog şi o platformă instituţională care le permite actorilor din viaţa economică şi socială să ia parte la procesul de decizie comunitară. În 1973, în urma primei extinderi a Comunităţii, numărul de membri ai Comitetului a crescut la 144, apoi la 156 în 1981, după aderarea Greciei, la 189 în 1986 după aderarea Spaniei şi a Portugaliei. Numărul membrilor a ajuns la 222 în 1995, după aderarea Austriei, Finlandei şi Suediei. În urma extinderilor din 2004, când au aderat zece state noi (Republica Cehă, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia şi Slovacia) şi din 2007 după aderarea României şi a Bulgariei, numărul de consilieri a ajuns la cel actual, de 344.
MEMBRII ROMÂNI. România are 15 reprezentanţi, mai mult decât Belgia, Grecia, Portugalia, Austria, Suedia, Cehia, Ungaria şi Bulgaria, care au doar câte 12 membri, mai mult decât Danemarca, Irlanda, Finlanda, Lituania şi Slovacia, care au doar câte 9 membri. Ţările cu cei mai puţini membri în CESE sunt Estonia şi Slovenia, cu câte 7 membri, Luxemburg şi Cipru, cu câte 6 membri şi Malta, cu numai 5 membri. Ţările cu cei mai mulţi reprezentanţi sunt Germania, Franţa, Italia şi Anglia, fiecare având câte 24 de membri, urmate de Spania şi Polonia, cu câte 21 de membri. Mario Sepi este noul preşedinte al Comitetului, din 24 octombrie 2008, şi face parte din grupa II, cea care reprezintă sindicatele.
AVIZELE. Modalitatea obişnuită de exprimare a Comitetului este avizul, prin intermediul căruia se pronunţă asupra propunerilor pe care Comisia i le supune atenţiei. Membrii săi, în funcţie de rolul pe care îl au în cadrul organizaţiilor şi a asociaţiilor pe care le reprezintă, exprimă pozitiile categoriilor sociale vizate, adică ale destinatarilor normelor comunitare. Avizele CESE le permit instanţelor de decizie evaluarea în cunoştinţă de cauză a impactului propunerilor Comisie şi definirea modificărilor care se pot aduce acestor propuneri. În plus, Comitetul are o contribuţie tehnică importantă, iar avizele din proprie initiaţivă şi rapoartele informative oferă elemente de analiză şi evaluare care, în majoritatea cazurilor, duc la formularea de propuneri către Comisie. Avizul se adresează Consiliului, Comisiei şi Parlamentului European. Avizele Comitetului sunt publicate în Jurnalul Oficial al uniunii Europene.
DEMOCRAŢIE REALĂ. Deşi sistemul reprezentativ răspunde în totalitate exigenţelor democraţiei politice, cetăţenii europeni simt, din ce în ce mai mult, nevoia să se implice în formarea politicilor şi pregătirea deciziilor care îi privesc în mod direct. Propunerile formulate de structurile organizaţionale combinate, în masura în care acestea sunt reprezentate echitabil în toate nivelurile sociale, pot servi interesului general prin intermediul unui proces democratic fondat pe dialog şi consens. La nivel european, CESE trebuie să reprezinte o structură instituţională de consultare, de reprezentare, de informare şi de exprimare a societăţii civile organizate, prin componenţa şi prin competenţele membrilor săi, precum şi prin metodele sale de lucru. Expertiza, dialogul, negocierile şi căutarea consensului asigură calitatea şi credibilitatea deciziilor politice comunitare deoarece le îmbunătăţesc întelegerea şi acceptarea de către cetăţenii europeni, precum şi transparenţa, condiţii indispensabile ale democraţiei. În acest fel, prin exprimarea actorilor societăţii civile, conceptul de democraţie electivă se îmbogăţeste cu conceptul de democraţie participativă.
SECŢIUNI. CESE constituie astfel modul de exprimare privilegiat al societăţii civile organizate din Uniunea Europeană, în care organizaţiile economice, sociale şi civice reprezintă componente esenţiale. Comitetul cuprinde şase secţiuni specializate care tratează chestiuni şi teme legate de majoritatea domeniilor reglementate prin tratate. Secţiunile specializate existente în prezent sunt Uniunea economică şi monetară, coeziune economică şi socială (ECO); Piaţa unică, producţie şi consum (INT); Transporturi, energie, infrastructură şi societatea informaţională (TEN); Ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi cetăţenie (SOC); Agricultură, dezvoltare rurală şi protecţia mediului (NAT); Relaţii externe (REX).
