Politicul scade dobanda bancilor

Scad sau nu dobanzile la lei? Aceasta este intrebarea la care BNR cauta raspunsul zilele acestea.

Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a discutat ieri oportunitatea reducerii dobanzii de interventie pentru resursele atrase de pe piata interbancara. "Nu cred ca astazi se va lua decizia de a reduce dobanda de interventie. Poate peste una, doua, trei saptamani se va ajunge si la asta. Acum nu este inca momentul", ne-au declarat surse din cadrul Bancii Centrale. Chiar si atunci cand se va lua acesta decizie, dobanda de interventie, in prezent de 21,5% pe an pentru depozitele pe o luna, nu se va reduce cu mai mult de 0,5 puncte procentuale. Dobanda de interventie reprezinta suma platita de BNR pentru resursele atrase de la bancile comerciale in cadrul operatiunilor de politica monetara. Incepand din luna august a anului trecut, BNR a majorat dobanda de interventie in trei pana la 21,25%, dupa ce deficitul de cont curent a intregistrat o crestere alarmanta.

Misiune grea

Oficialii BNR au o misiune foarte dificila: daca mentine dobanda la 21,25% se ridica semne de intrebare asupra atingerii obiectivului de inflatie de 9% pe anul in curs. Pe de alta parte, reducerea substantiala a dobanzii de interventie va diminua interesul bancilor pentru plasarea resurselor la BNR si va duce la cresterea numarului de credite acordate. Din experienta anului trecut, credite mai ieftine inseamna mai multe produse importate, implicit mai multi bani care ies din tara. Inseamna insa si o senzatie de bunastare a celor care-si achizitioneaza produse in rate, care este tare potrivita intr-un an electoral.

Presiuni de la finainte

Una peste alta, momentul reducerii dobanzilor este inevitabil. Pana si Mihai Tanasescu, ministrul Finantelor Publice, pledeaza pentru aceasta. "Bancile comerciale trebuie sa reduca dobanzile pentru creditele acordate persoanelor fizice, avand in vedere evolutiile macroeconomice pozitive din ultima perioada, cum ar fi scaderea inflatiei si cresterea exporturilor", a afirmat Tanasescu zilele trecute. Mai mult, ministrul s-a aratat nemultumit de diferentele mari de 8-10 puncte procentuale intre dobanzile practicate de banci la credite si depozite. "Sugerand ca dobanzile sunt prea ridicate, ministrul de Finante spune ca economia de fapt este mult mai solida decat aceste dobanzi ar lasa sa se inteleaga. Dobanzi scazute sugereaza o economie cu tendinte de crestere, cu tendinte evidente de crestere si o economie in care inflatia este mai mult decat stapanita si sub control ferm", considera Andrei Postelnicu, analist la ziarul Financial Times.

Deficit in crestere

Guvernatorul Mugur Isarescu a declarat recent ca reducerea dobanzilor BNR pentru depozitele in lei ar putea fi amanata daca importurile din luna aprilie arata o noua crestere semnificativa, intrucat trebuie evitata majorarea cererii interne prin activitatea de creditare. Guvernatorul are motive de ingrijorare: deficitul contului curent al balantei de plati a atins, in primul trimestru, 269 de milioane de euro, nivel dublu fata de cel consemnat in luna februarie, si cu 80,5% mai ridicat decit in primul trimestru al anului 2003. Diferenta dintre importuri si exporturi a atins un nivel de 600 de milioane de euro, in vreme ce componenta de venituri a inregistrat un deficit de 94 de milioane de euro. In cadrul comertului exterior, excedentul serviciilor a crescut de la doua milioane de euro la patru milioane de euro, in timp ce deficitul la servicii turistice a fost de 15 milioane de euro.

Bancherii asteapta decizia BNR

Bancherii spun ca nu vor reduce dobanzile pana ce BNR nu va da un semnal clar si va reduce dobanda de interventie. "Ministerul Finantelor vrea sa reduca, asa cum este firesc, costul datoriei publice. Finantele au alt obiectiv decat BNR, care se uita la stabilitatea preturilor", considera Dan Pascariu, vicepresedintele Asociatiei Romane a Bancilor. El crede insa ca bancile comerciale nu pot reduce dobanzile fara BNR. "Nu cred ca celelalte banci se vor alinia semnalului dat de BCR. In Romania, din pacate, bancile comerciale iau ca referinta dobanda de interventie a BNR si nu cea de la titlurile de stat, care sunt emise pe termen lung", spune el. La randul sau, Bogdan Baltazar, vicepresedintele ARB, spune ca bancile comerciale nu vor reduce dobanzile inainte de semnalul BNR si ca nu se poate vorbi de o reducere numai la dobanzile la credite. "BNR e preocupata de faptul ca inflatia raportata s-ar putea sa nu fie cea reala. Cu atat mai mult cu cat nu a avut loc asanarea reala a economiei. Arieratele vor fi inghetate pe hartie, nu se face decat sa se reia aceasta curba a datoriilor bugetare", crede Baltazar.