Ponta, la ora negocierii reale cu FMI

Guvernul Ponta mosteneste o lista de probleme de negociat cu Fondul Monetar International ramase nerezolvate de la fostele guverne. Doar patru dintre cele 15 angajamente asumate prin ultima scrisoare de intentie care aveau drept termen limita sfarsitul lunii aprilie au fost bifate. Cu restul s-a trezit in brate Victor Ponta.

In ciuda acestor greutati, premierul desemnat a declarat ca intentioneaza ca in prima sedinta a noului guvern sa dezbata si sa aprobe scrisoarea de intentie cu FMI, in asa fel incat delegatia sa plece deja cu scrisoarea de intentie aprobata. 'Delegatia FMI, a BM si CE ar urma sa-si incheie vizita in data de 8 sau 9. Intentia mea este ca, pana atunci, desi Guvernul sigur va fi votat in data de 7, sa avem toate discutiile necesare pentru ca pe 8, in prima sedinta a noului guvern, sa dezbatem si sa aprobam scrisoarea de intentie, in asa fel incat delegatia sa plece deja cu scrisoarea care va fi supusa board-ului FMI probabil in luna iunie“, spunea Ponta.

Graba lui Ponta produce mirare

Graba premierului desemnat de a incheia in doua zile o noua scrisoare cu FMI este greu de inteles avand in vedere importanta problemelor in discutie. Mai ales ca s-a intalnit de mai multe ori cu delegatia FMI, ca sef al opozitiei, si stie importanta acestor discutii. 'Va place sau nu, noi credem ca avem aceasta intalnire cu premierul Romaniei, de vreme ce adevaratul premier nu are timp sa se vada cu noi“, i-a spus Ponta lui Jeffrey Franks, in noiembrie anul trecut. De ce nu incearca Victor Ponta sa redeseneze relatia Romaniei cu FMI si se grabeste sa semneze o noua scrisoare fara sa intre in batalia negocierii?

'Intr-o tara normala asa ar trebui sa se desfasoare lucrurile. Dar noi nu suntem intr-o tara normala. Aceasta intoarcere cu 180 de grade in atitudinea lui Ponta produce mirare. De ce? Dansul a vorbit despre o obligatie de a opri relele pe care le facea Guvernul PDL. Parerea mea este ca grosul relelor venea de la FMI, daca nu are in program sa schimbe ceva din abordarea cu FMI, parerea mea este ca nu se schimba nimic“, ne-a declarat analistul Ilie Serbanescu. Acesta a adaugat ca exista trei probleme principale care trebuie renegociate cu FMI. 'Oprirea externalizarii resurselor minerale pentru ca nimeni in Europa nu face asta, oprirea privatizarilor care se fac la presiuni externe si anularea liberalizarii preturilor la energie“, a explicat Serbanescu.

Directorul executiv al Grupului de Economie Aplicata, Liviu Voinea, spune ca acum ne aflam intre doua constrangeri, cea a acordului ce se va termina in februarie 2013 si cea a bugetului care nu poate suferi prea multe modificari. 'Este un buget care a fost aprobat si este greu sa se faca modificari majore pe structura acestui buget. Ma rog, se pot face, dar este imposibil de crezut ca FMI va acepta“, a spus Voinea.

Privatizari care ridica intrebari

Noul Guvern are de negociat o scrisoare de intentie care contine o multitudine de teme greu de rezolvat, mai ales ca unele dintre acestea vin in contradictie cu motiunea de cenzura, care a adus opozitia la putere. Cel mai elocvent exemplu este CupruMin. Potrivit scrisorii de intentie, aceasta companie trebuia privatizata pana la sfarsitul lunii aprilie. Cum acest lucru nu s-a intamplat, subiectul, adica reluarea privatizarii, reintra pe lista problemelor care trebuie renegociate cu FMI. Guvernul Ponta trebuie sa prezinte un nou termen pentru privatizare sau sa convinga (lucru greu de facut in numai doua zile) delegatia FMI sa renunte la vanzarea acestei companii. Luna aprilie este termen limita pentru vanzarea unui pachet de actiuni de 15% la Transgaz, dar si pentru selectarea intermediarilor care sa se ocupe de oferta de la Posta Romana, unde statul vrea sa vanda un pachet minoritar. La Electrica Serv inca nu au fost desemnati consultantii juridici care sa se ocupe de privatizarea majoritara a tuturor companiilor regionale ramase, termenul limita fiind tot sfarsitul lunii. In aceeasi situatie se afla si CFR Marfa, Nuclearelectrica si Electrica Furnizare. 'Ce rost au aceste privatizari? Acestea sunt monopoluri, vrei sa le faci rentabile cresti pretul la servicii, dar nu le dai la straini“, a spus Ilie Serbanescu.

Ce vor oamenii

Problemele sociale raman insa cele mai spinoase. Reintregirea salariilor bugetarilor si acordarea CAS-ului la pensii sunt principalele puncte de negociat, pe termen scurt. Guvernul trebuie sa convinga FMI ca are bani, iar cele 5 milioane de euro si cele 7 milioane de lei, bani identificati de Bogdan Dragoi ca fonduri disponibile pentru salarii, exista cu adevarat. 'Acesti bani sunt datorie, sunt bani imprumutati de Guvern pentru a se crea un fel de tampon in caz de situatii neprevazute“, a spus Voinea. Problemele din sistemul de sanatate sunt si ele o prioritate in abordarea negocierilor cu FMI. Guvernul s-a angajat ca pana la sfarsitul lunii aprilie sa aprobe legislatia pentru introducerea co-platii in sistemul de sanatate, lucru care nu s-a intamplat si trebuie renegociat. In plus, ultima scrisoare de intentie mai prevede implemnentraea unei liste cu servicii medicale si medicamente care nu mai vor fi decontate de Casa de Sanatate incepand cu luna iulie.

Exportul de gaze si taierea contractelor cu 'baietii destepti“ din energie sunt doua dintre mostenirile grele ale Cabinetului Ponta. Potrivit scrisorii de intentie, 'nerespectarea de catre Parlament a dreptului de veto exprimat de presedinte cu privire la interdictia exportului de gaze ar putea duce la suspendarea programului, aceasta actiune contravenind principiilor de baza ale pietei unice UE“. La finele anului trecut Parlamentul a trecut o lege care interzicea exportul de gaze naturale de productie interna pana la diversificarea surselor. Petrom este principalul promotor al exportului de gaze, detinand jumatate din productia interna. Pretul gazelor autohtone este de 165 dolari/mia de metri cubi, in vreme ce importurile din Rusia via intermediari sunt 490 dolari/mia de metri cubi. Orice export va trebui inlocuit cu gaze scumpe de la Gazprom, ceea ce inseamna cresterea facturii.

Taiere contractelor de energie de la Hidroelectrica reprezinta o alta mare problema. Renegocierea acestora era programata in scrisoarea de intentie cu FMI pentru a se finaliza inca din 15 februarie. FMI ceruse rezilierea acolo unde se poate sau reducerea cantitatilor de energie livrata, a perioadei contractelor si cresterea pretului pentru restul. Jeffrey Franks a declarat anterior ca Hidroelectrica pierde anual 175-275 milioane de euro prin aceste intelegeri. Cel mai mare client al Hidroelectrica este Alro, urmat de traderii de energie. Atat Comisia Europeana, cat si Consiliul Concurentei au declansat investigatii cu privire la contractele hidro. 'Noile contracte bilaterale vor continua sa fie incheiate in mod transparent si nediscriminatoriu prin OPCOM (pentru electricitate) si prin alte proceduri concurentiale (pentru gaze), conditiile contractuale urmand a fi publicate. De indata ce noua platforma de tranzactionare a gazelor naturale va fi functionala, contractele bilaterale de gaze vor fi tranzactionate prin aceasta platforma“, se arata in documentul FMI. (Daniel Ionascu)