Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Executivul pregateste eliminarea subventiilor acordate pentru incalzirea in sistem centralizat, preturile urmand sa se dubleze in marile orase din aceasta iarna. Intretinerea va ajunge in aceasta iarna la o medie pe tara de 520 de lei pentru un apartament de doua camere cu doua persoane si la 700 de lei pentru trei camere si trei persoane.
In Bucuresti, cel mai mare consumator de energie termica din tara, pretul la gigacalorie ar putea sa ajunga 300 de lei, in functie de ce sume va aloca Primaria Capitalei ca subventii. Lunar se consuma 1-1,5 gigacalorii, la care se adauga, dupa caz, celelalte cheltuieli, precum gazele, apa rece, liftul, gunoiul, iluminarea spatiilor comune, plata femeii de serviciu sau a administratorului.
Un proiect de Ordonanta de Guvern, intrat in posesia Jurnalului National, ne arata masura dezastrului la care s-a ajuns in sectorul de termoficare. Conform notei de fundamentare atasate acestuia, Ministerul Administratiei si Internelor furnizeaza subventii in valoare maxima de 45% din costurile gigacaloriei. Alti 10% sunt de la bugetele locale, iar in perioada de iarna se mai acorda ajutoare lunare de incalzire a locuintei pentru persoanele cu venituri reduse.
"Aplicarea celor doua acte normative conduce, din partea statului, pentru unele categorii de persoane, la o dubla sustinere financiara pentru plata energiei termice furnizata in sistem centralziat", se arata in nota de fundamentare. Conform proiectului, se va elimina toata subventia primita de la bugetul de stat, urmand ca doar primariile sa mai poata da bani.
Potrivit unui studiu al Ariston Thermo Romania, dintre marile orase, cele mai mari cresteri de pret vor avea loc in Cluj si Bucuresti, cu 155,15%, respectiv 150,81%. Dublari de pret vor mai exista si in Buzau (137,3%), Brasov (131,41%), Bacau (109,74%), Pitesti (105,05%), Constanta (103,33%).
Economia la bugetul de stat ar fi de 702,5 milioane de lei in acest an si de 921 milioane de lei in 2012. Guvernul considera ca urgenta vine din faptul ca "diminuarea dezechilibrelor existente si mentinerea deficitului bugetar in limite sustenabile creeaza premisele relansarii economice, impunandu-se cresterea disciplinei financiare, predictibilitatii si transparentei executiei bugetare la nivelul unitatilor".
Dezastrul din sector e subliniat de nota de fundamentare a proiectului.
"Majoritatea instalatiilor si echipamentelor energetice din componenta acestor centrale au durata de viata depasita, iar lipsa fondurilor de investitii nu a permis decat realizarea unor reparatii si intretineri curente si, in mica masura, modernizarea si retehnologizarea acestora", se arata in document. Mai precis, Executivul recunoaste ca pana acum nu s-a modernizat mai nimic, ci doar s-a peticit cate ceva cat sa nu cada centralele din picioare si tevile sa nu se sparga la inghet.
Executivul a inclus in noul acord de precautie cu Fondul Monetar International si Comisia Europeana o lista cu 30 de societati monitorizate, din care majoritatea sunt centrale electro-termice (CET) din marile orase ale tarii. Premierul Emil Boc caracteriza in 2009 sectorul de termoficare drept "o bomba cu ceas". Jeffrey Franks, reprezentantul FMI in Romania, declara recent ca Romania va elimina subventiile, dar va mentine si chiar ar putea creste ajutorul social. Emil Boc declara acum o luna ca ministru interimar al Muncii ca ajutoarele ar putea fi acordate pentru cei cu maximum 850 de lei pe membru de familie. Suma nu este insa batuta in cuie, iar reglementarea situatiei este sarcina noului ministru, Sebastian Lazaroiu.
Masura dezastrului: de la "gaura neagra" la "bomba cu ceas"
Autoritatile au acordat 2,5 miliarde de euro in ultimii cinci ani drept subventii si ajutoare sociale in sectorul de termoficare, insa fara nici un rezultat.
Potrivit unui studiu al PricewaterhouseCoopers, dat publicitatii ieri, aproape 30% din energia termica produsa in Romania se pierde in sistem inainte sa ajunga la consumatori. Nivelul este de peste trei ori mai mare comparativ cu alte state europene. Din cauza acestor pierderi, costul gigacaloriei este cu 20% mai mare, arata PwC. Anual tara noastra acorda subventii in domeniu 500 de milioane de euro, insa doar 30 de milioane de euro sunt pentru modernizarea retelelor, conform sursei citate. Termoficarea necesita investitii de 5 miliarde de euro in urmatorii zece ani.
Un studiu din 2009 al AT Kearney arata ca romanii platesc in medie cu 18% mai mult pentru energia termica produsa in sistem centralizat din cauza ineficientei regiilor de termoficare. Pretul mediu este de 60 de euro pe gigacalorie, nivel similar cu cel din Germania. Din toate companiile din sector, doar cinci sunt profitabile, potrivit studiului in cauza: Dalkia Termo Prahova, RADET Constanta, Regia de Termoficare Cluj, Energie Termica Sibiu si Nuonsib Sibiu.
Insusi Guvernul recunoaste ineficienta companiilor din sector, mentionand in nota de fundamentare ca diminuarea consumului de energie in domeniul industrial si debransarile populatiei au lasat operatorii cu capacitati supradimensionate, care au functionat neeconomic si cu randamente scazute. Ba mai mult, pierderile pe conducte inregistreaza valori intre 20% si 40%, iar investitiile din ultimii ani nu au permis decat inlocuirea acestora in proportii cuprinse intre 25% si 40%. Doar 1.549.996 milioane de apartamente mai sunt racordate la sistemul centralizat din totalul de 8.328.633 locuinte din Romania.
Conform PwC, numarul de localitati bransate la sistemele centralizate de incalzire a scazut de trei ori in intervalul 1996-2011. In 1996-1997 erau bransate la sistem 308 localitati, iar in 2010-2011 numarul acestora a scazut la 100, dintre care 83 in mediul urban si 17 in mediul rural.
Bucurestiul este cel mai mare consumator de energie termica din tara, cu o pondere de 37% din total. Regiunea de Sud-Est consuma aproape 15%, iar zona cu cel mai mic consum de energie termica este cea centrala, respectiv judetele Mures, Alba, Harghita, Brasov si Covasna, acoperind doar 4% din total. Regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Sud-Vest si Sud consuma fiecare cate 9% din total, iar in regiunea Vest consumul ajunge la 10%. Jumatate din proprietarii de apartamente din Romania s-au debransat deja de la regiile locale, iar cealalta jumatate se va confrunta in acest an cu eliminarea subventiilor.
Sah la Oprescu
Pierderile medii in retelele de distributie a energiei au crescut in ultimii sase ani, de la 23% in 2005 la 29% anul trecut, potrivit unui studiu al PricewaterhouseCoopers (PwC).
Cele mai mari probleme din domeniu le are cuplul ELCEN – RADET din Capitala. ELCEN Bucuresti este cel mai mare producator de energie termica din tara, asigurand aproximativ 40% din consum (6 milioane de gigacalorii) si aproape 13% din electricitatea produsa in Romania (6,759 TWh). Societatea asigura caldura si apa calda in 600.000 de locuinte din Bucuresti si alte 80.000 in Constanta. RADET se afla in subordinea Primariei Municipiului Bucuresti si furnizeaza caldura si apa calda celor peste 8.000 de asociatii de locatari. Regia administreaza aproape 525 de kilometri de retele primare de alimentare cu caldura si 875 de kilometri de retele secundare si opereaza peste 2.200 de puncte termice.
ELCEN avea la finele lui 2009 datorii totale de doua miliarde de lei si creante de recuperat de 1,29 miliarde de lei. Pierderea inregistrata a fost de 428 milioane de lei, potrivit datelor de pe Ministerul de Finante. RADET a incheiat in 2009 pe zero, dar nu pentru ca ar fi avut cine stie ce performante economice, ci pentru ca, fiind regie, primeste subventii consistente de la Primarie. Pentru acest an, bugetul pentru RADET prevede subventii de 538 milioane de lei, conform bugetului de venituri si cheltuieli al Primariei Bucuresti, aprobat in 13 aprilie.
Jurnalul National a prezentat un studiu realizat pentru municipalitate, in care se estimeaza scumpirea gigacaloriei la 200 sau 250 lei de la actualul nivel de 124 de lei si se recomanda privatizarea RADET. Studiul analizeaza trei scenarii, respectiv gestiunea RADET delegata catre un operator detinut 100% de Primaria Bucuresti, gestiunea directa si trecerea angajatilor la institutie sau gestiunea privata catre un operator public-privat sau 100% privat. In prima varianta a reiesit ca Primaria ar trebui sa pompeze in urmatorii 12 ani 2,081 miliarde de euro, in a doua varianta 1,924 miliarde. Cea mai convenabila economic este solutia privatizarii, care ar face o gaura institutiei de "doar" 1,191 miliarde de euro. Cu sau fara investitor, RADET are nevoie in anii urmatori de investitii de 2,3 miliarde de euro. In scenariul dublarii pretului la 250 de lei pe gigacalorie, Primaria ar mai acorda o subventie de 79 de lei pana la tariful de 327 de lei cu care iese marfa la poarta ELCEN. Conform studiului Primariei, un bucurestean din doi nu-si va mai permite plata facturilor.
