Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România îşi consolidează poziţia nedorită de „campioană europeană la inflaţie”, cu un nivel de trei ori mai mare decât media UE. Specialiştii acuză balanţa comercială deficitară, dar şi intervenţia nepotrivită a autorităţilor în domeniul energiei şi gazelor, precum şi majorarea nejustificată a veniturilor, şi recomandă menţinerea dobânzilor la cote reduse sau chiar scăderea lor, în consonanţă cu pieţele internaţionale.
România a avut în iulie 2019 o rată anuală a inflaţiei de 4,1%, cea mai mare din Uniunea Europeană pentru a şaptea lună la rând, conform datelor publicate de Eurostat. Indicativul a urcat comparativ cu iunie, când s-a situat la 3,9%.
Pe locul 2 se află Ungaria, la distanţă destul de mare, cu 3,3%, urmată de Slovacia (3,0%), Letonia (3,0%) şi Olanda (2,6%). Media UE a fost de 1,4%, de trei ori mai mică decât nivelul României, iar zona euro a înregistrat o cotă şi mai redusă, de numai 1,0%.
2019 este al doilea an consecutiv când ţara noastră înregistrează inflaţii ridicate în raport cu celelate state UE. Aceasta în condiţiile în care Banca Naţională a României (BNR) menţine dobânda de politică monetară neschimbată, la 2,5% încă din primăvara lui 2018.
Amintirea anilor liniştiţi
România a avut patru ani buni din acest punct de vedere. În 2014 rata inflaţiei a fost mică (1,4%), în 2015 şi 2016 a intrat în teritoriu negativ, -0,6% şi -1,5%, iar în 2017 s-a situat la 1,3%, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Anul trecut însă am atins o cotă ridicată, 4,6%.
Ţinta de inflaţie afişată de banca centrală pentru 2019 este de 2,5%, plus sau minus 1 punct procentual.
Totuşi, după cea mai recentă şedinţă de politică monetară, membrii Consiliului de administraţie al instituţiei au arătat că „rata anuală a inflației va rămâne probabil deasupra intervalului țintei până la finalul acestui an, pentru ca apoi să revină, dar să se și mențină ușor sub limita de sus a intervalului, pe o traiectorie relativ similară celei din prognoza publicată în Raportul asupra inflației din mai 2019. Astfel, „ea este anticipată să se situeze în decembrie 2019 la 4,2%, nivel identic celui anticipat anterior, iar la finele orizontului prognozei la 3,3%, doar marginal sub valoarea din proiecția precedentă”.
Dobândă nemişcată
La şedinţa din 12 august, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate acelaşi lucru, „concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară”, după cum se arată într-un comunicat al instituţiei.
Adrian Vasilescu, consultant de strategie la banca centrală, ne-a spus că „inflaţia se combate cu dobândă de politică monetară real pozitivă, după cum zic cărţile”. În opinia acestuia, însă, o astfel de mişcare nu ar fi de dorit.
„Ce s-ar fi întâmplat dacă în mai 2018, când inflaţia ajunsese la 5,4%, BNR ar fi venit cu o dobândă mai mare, de 5,6%? Creşterea economică ar fi fost afectată, iar politica de creditare, compromisă”, a arătat Vasilescu.
Portugalia a fost singurul stat membru care a raportat în iulie o inflaţie negativă (-0,7%). Performanţe bune la acest capitol au mai înregistrat Cipru (0,1%), Italia (0,3%), Danemarca şi Grecia (ambele 0,4%).
Cauze interne şi externe
Ciclul inflaţionist în care ne găsim are trei cauze principale, consideră Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR. Două dintre ele vizează fenomene internaţionale, majorarea preţurilor la combustibili şi alimente (domeniu în care avem balanţă comercială deficitară, importurile fiind mai mari decât exporturile). A treia cauză o reprezintă „intervenţia brutală şi neavenită, în toamna 2017, a autorităţilor din sectoarele energiei şi gazelor naturale, care până atunci au avut suficient timp să facă reglajul preţurilor”, având în vedere anii cu inflaţie calmă, dar au liberalizat dintr-o dată, iar efectele se văd şi acum, după cum explică oficialul BNR.
„Inflaţia ridicată este o consecinţă a creşterii veniturilor populaţiei, a salariilor şi pensiilor. Există o cerere neacoperită, mai mare decât oferta, fapt ce generează o majorare a preţurilor, a importurilor, o ascensiune a deficitului balanţei comerciale. Practic, plătim preţul trecutului. Vestea bună vine din exterior, unde creditele sunt ieftine, în unele zone cu dobândă negativă. Trebuie să ne adaptăm la această tendinţă”
Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR)
