Proiecte beton pentru autostrăzi

Ministerul Transporturilor a realizat proiecte de infrastructură în valoare de 420 de milioane de euro, la care se adaugă cofinanţarea din partea statului român. Primele cereri pentru banii europeni vor fi depuse în aprilie.

Drumuri - Autorităţile speră să pună mâna pe bani

Ministerul Transporturilor a realizat proiecte de infrastructură în valoare de 420 de milioane de euro, la care se adaugă cofinanţarea din partea statului român. Primele cereri pentru banii europeni vor fi depuse în aprilie.

Comisia Europeană va primi luna viitoare cereri de finanţare nerambursabilă în valoare totală de circa 420 de milioane de euro, pentru o serie de proiecte care vizează modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii, de la Ministerul Transporturilor. "În prima jumătate a lunii aprilie vor fi trimise Comisiei Europene primele cereri de finanţare pentru proiectele din cadrul programului operaţional sectorial de transport, în valoare totală de circa 420 de milioane de euro, bani nerambursabili. Toate studiile de fezabilitate au fost avizate de consultanţii Comisiei, ceea ce înseamnă că şansele ca solicitările să fie aprobate sunt de aprope 100%", a explicat Ludovic Orban, ministrul Transporturilor.

FINANŢARE. Cea mai mare parte a banilor ceruţi, respectiv 200 de milioane de euro, va fi alocată pentru realizarea proiectelor de modernizare a infrastructurii rutiere, respectiv realizarea tronsoanelor de autostradă Arad – Timişoara şi Cernavodă – Constanţa, precum şi pentru varianta ocolitoare a Constanţei. De asemenea, pentru prelungirea digului de larg din portul Constanţa, finanţarea se ridică la 120 de milioane de euro, iar pentru realizarea podului peste Canalul Dunăre – Marea Neagră, solicitarea este de 30 de milioane de euro. În plus, România ar putea beneficia de 20 de milioane de euro pentru creşterea capacităţii feroviare din Portul Constanţa.

BANI. Cofinanţarea din partea statului român la aceste lucrări diferă de la un proiect la altul, motiv pentru care nu se poate şti exact suma totală, a explicat Orban. Ministrul a adăugat că valoarea cofinanţării este cea stabilită în cadrul programului operaţional sectorial de transport. Domeniul transporturilor va beneficia în perioada 2007-2013 de 4,9 miliarde de euro pentru construcţia şi modernizarea de autostrăzi, drumuri europene şi naţionale, aeroporturi şi porturi naţionale şi regionale care fac parte din reţeaua transeuropeană de transport TEN-T, căi ferate. Din suma totală, 4 miliarde sunt asigurate din Fondul de Coeziune şi Fondul European pentru Dezvoltare Regională, ambele fonduri structurale, iar 0,9 miliarde reprezintă cofinanţarea obiectivelor de investiţii din partea statului român.

BECHTEL. Autostrada Transilvania, ce face legătura între localităţile Braşov, Cluj şi Borş, ar putea fi inclusă într-un nou coridor de transport paneuropean, măsură ce va face posibilă finanţarea autostrăzii din fonduri europene. Coridorul ar urma să pătrundă pe teritoriul României la Borş, va parcurge traseul Autostrăzii Transilvania, apoi Autostrada Braşov – Bucureşti şi apoi spre Portul Constanţa. "Există o declaraţie comună a Ungariei, Poloniei şi Slovaciei cu privire la realizarea unui nou coridor paneuropean, pe axa nord-sud, care va fi o alternativă la coridorul IX. Prin aceasta, Autostrada Transilvania ar deveni proiect eligibil pentru fonduri europene", a explicat Ludovic Orban.

Oficialul a spus că la 5 aprilie va avea loc o reuniune la Ljubljana, unde vor participa toţi miniştrii de Transport din statele membre UE, iar unul dintre subiecte va fi realizarea acestui coridor.

Metrou

Până în luna mai, Executivul va aproba indicatorii tehnico-economici pentru traseul liniei de metrou Bucureşti – Otopeni, a declarat Ludovic Orban. Linia de metrou va avea o lungime de 19 kilometri, din care 12 kilometri vor fi pe actualul traseu, iar restul pe o linie de cale ferată nouă, iar valoarea estimată a proiectului este de 244 de milioane de euro. Ministrul a anunţat că la începutul lunii aprilie va avea loc licitaţia pentru alegerea consultantului în vederea reabilitării inelului feroviar al Capitalei. "Pentru inelul feroviar s-au făcut toate demersurile pentru începerea studiului de fezabilitate, cum ar fi dublări de linii, electrificări ale liniei unde este nevoie şi analiza gărilor de pe traseu", a spus ministrul Orban.

Aeroporturi

Trendul ascendent al traficului de călători înregistrat pe aeroporturile din Capitală în ultimii ani necesită realizarea unui nou aeroport, în partea de sud a oraşului, care împreună cu Canalul Dunăre – Bucureşti vor extinde zona metropolitană a Capitalei până la Giurgiu, a spus Antonel Tănase.

Amplasamentul viitorului aeroport va fi stabilit până în luna iunie. "Există un studiu de fezabilitate realizat în anul 2000 care se reactualizează şi în maximum trei luni se va stabili locaţia noului aeroport din sudul Bucureştiului", a spus Orban. Cu siguranţă proiectul va fi realizat în regim de concesiune, iar lucrările vor fi realizate în doi ani de la semnarea contractului. Noul aeroport va avea o capacitate redusă faţă de cea a Aeroportului Otopeni.