Protan, pe lista urgenţelor la UE

Comisarul european Leonard Orban a declarat recent că la Bruxelles se aşteaptă un raport privind indeplinirea acquisului in mai multe domenii ale agriculturii romăneşti. Intre acestea, situaţia ecarisajului. La intrebările redacţiei a răspuns Cristina Miu, directorul general al Protan SA.

Comisarul european Leonard Orban a declarat recent că la Bruxelles se aşteaptă un raport privind indeplinirea acquisului in mai multe domenii ale agriculturii romăneşti. Intre acestea, situaţia ecarisajului. In Romănia, această activitate este concesionată firmei Protan. La intrebările redacţiei a răspuns Cristina Miu, directorul general al Protan SA.

Jurnalul Naţional: ADS a ameninţat Protan cu blocarea conturilor pentru neplata unor penalităţi de 1,7 milioane de euro. Se va opri activitatea firmei?

Cristina Miu: In primul rănd statul nu a plătit banii pe care ni-i datorează, iar noi suntem penalizaţi pentru investiţii. In planul de afaceri cu care am căştigat licitaţia contam pe sumele plătite de stat pentru ecarisaj. Am cerut la ADS aceşti bani şi răspunsul a fost... ameninţarea cu blocarea conturilor.

Jurnalul Naţional: Cum a ajuns Protan să deţină monopol asupra ecarisajului in Romănia?

Cristina Miu:Protan nu are monopol asupra ecarisajului, in Romănia există mulţi alţi agenţi economici care se ocupă de neutralizarea deşeurilor animale. Protan este insă - alături de ATEV, partenerul său din Ungaria - concesionarul ecarisajului pe teritoriul Romăniei. Cănd acceptarea ţării noastre in UE a fost condiţionată, printre altele, de aducerea ecarisajului la standarde europene, statul romăn a decis să declare ecarisajul activitate publică de interes naţional şi să-l concesioneze prin licitaţie. Teritoriul Romăniei a fost impărţit in opt euroregiuni şi in fiecare dintre ele s-a organizat căte o licitaţie. In mai 2006, asocierea Protan-ATEV a căştigat cele opt licitaţii.

Bani neincasaţi

Jurnalul Naţional: Care este situaţia in momentul de faţă?

Cristina Miu:Din suma cumulată de la momentul preluării concesiunii şi pănă in prezent, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a deblocat mai puţin de jumătate. Sunt patru judeţe in care APIA nu a plătit pănă acum nici un ban, deşi in toată această perioadă Protan şi-a indeplinit obligaţiile contractuale de colectare şi procesare atăt faţă de primării şi consilii locale, căt şi faţă de agenţii economici. Este vorba de judeţele Dămboviţa, Gorj, Argeş şi Ialomiţa. După aproape un an şi jumătate in care n-am primit plata pentru serviciile noastre, suntem absolut indreptăţiţi să intrerupem contractele in aceste judeţe.

Jurnalul Naţional: Ce explicaţii vi s-au dat pentru intărzierile de plată?

Cristina Miu:Din cauză că nu existau norme şi proceduri de aplicare a legislaţiei in vigoare, agenţiile locale de plăţi interpretau legea diferit in diferite judeţe ale ţării, cerănd documente justificative după bunul lor plac. Insă nici acum, cănd există o procedură internă clară, situaţia nu s-a ameliorat semnificativ.

Jurnalul Naţional: Noul ministru al Agriculturii are ca prioritate rezolvarea problemelor de la APIA. Sunt semne de ameliorare?

Cristina Miu:Cele mai presante probleme ale Ministerului Agriculturii sunt legate de evitarea activării clauzei de salvgardare, insă APIA trebuie să găsească rapid o soluţie şi in privinţa noastră. Pentru că şi necesitatea de a avea un ecarisaj funcţional, la nivelul normelor europene, este una dintre cerinţele UE. Să nu uităm că, pănă acum, de cănd am căştigat concesiunea ecarisajului, au fost schimbaţi trei miniştri, acesta este al patrulea. E unul dintre motivele pentru care au fost perioade de vid legislativ care ne-au făcut şi mai grea misiunea asumată. De exemplu, pentru a reinnoi parcul auto, Protan a incheiat anul trecut contracte de leasing pentru 58 de camioane noi. Luni in şir am plătit inutil ratele de leasing, intrucăt se abrogase normativa pe baza căreia se făcea autorizarea sanitar-veterinară a acestor maşini; fără autorizaţie, nu le puteam folosi. In plus, am fost nevoiţi să plătim pentru a inchiria de la alte companii autovehicule care aveau deja autorizaţie sanitar-veterinară, ca să completăm capacitatea de transport. Repet, aveam maşini noi in curtea Protan, conforme cu normele europene, şi nu le puteam folosi.

Obligaţii nerespectate

Jurnalul Naţional: Tot APIA este vinovată şi de mirosurile de care s-au plăns locuitorii din zonele sucursalelor Protan?

Cristina Miu:In mare parte, chiar este. Pănă acum, Protan a investit peste 13,5 milioane de euro in retehnologizare, infrastructură, transport etc. - sumă confirmată de Agenţia Domeniilor Statului - , insă modernizarea s-ar fi făcut intr-un ritm mult mai rapid dacă statul şi-ar fi respectat, la răndul său, obligaţia de a plăti la timp subvenţiile. La Popeşti-Leordeni, Codlea şi Dej, majoritatea instalaţiilor moderne au sosit deja şi sunt in stadii avansate de instalare. Cănd vom termina de inlocuit toate instalaţiile vechi, mirosurile rezultate din activitatea de procesare a deşeurilor animale vor fi eliminate.

Mecanismul subvenţiilor

Protan nu este subvenţionat cu o sumă anuală fixă de la bugetul de stat, lucrurile funcţionează altfel sau ar trebui să funcţioneze. Prin HG 1211/2005, statul se obligă să subvenţioneze cu 100% costurile de ecarisaj ale primăriilor şi consiliilor locale şi cu 50% pe cele ale agenţilor economici, dar numai in cazul in care acestea au contract cu concesionarul, respectiv Protan-ATEV. In contrapartidă, concesionarul se angaja prin contract să respecte planul de conformare la normele europene. Din mai 2006, asocierea Protan-ATEV nu a făcut doar investiţiile care-i reveneau prin contract, dar practic a trebuit să şi sponsorizeze ecarisajul. Pentru perioada mai 2006 - mai 2007, primul an de concesiune, Protan avea de incasat de la statul romăn echivalentul a aproximativ 2,5 milioane de euro (8 milioane de RON). Aceşti bani au fost deblocaţi foarte tărziu, incepănd cu luna martie 2007. Iar dacă pănă in martie statul n-a plătit nimic, pănă la sfărşitul lunii mai 2007 fusese achitată către Protan cam o treime din suma totală datorată.

dan.constantin@jurnalul.ro