Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Raportul dintre persoanele în vârstă de peste 65 de ani și cele în vârstă de muncă (15-64 de ani) crește semnificativ, ceea ce înseamnă că în perspectiva următorilor ani sistemul public de pensii va avea resurse mult diminuate în raport cu cheltuielile. Pe de altă parte, comparativ cu 2016, în 2070 populaţia României s-ar putea reduce cu 4,7 milioane de persoane. Comparativ cu evoluțiile la nivel european, ritmul de majorare a cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației este marcat în România de o răsturnare mai accentuată a piramidei vârstelor.
Proiecția actualizată a creșterii cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației indică, pentru România, un spor de 2,2 puncte procentuale din PIB pentru perioada 2016-2070, față de 2,1 puncte procentuale prognozate pentru perioada 2013-2060. Aceste cheltuieli sunt foarte mari în ţara noastră, în condițiile în care media europeană este de 1,8 puncte procentuale în ambele perioade de prognoză.
Se va ajunge la 9% din PIB
Estimările indică o creștere a ponderii cheltuielilor cu pensiile din Pilonul 1, de la 8,0% din PIB în anul 2016 la circa 9,0% din PIB la mijlocul decadei 2050-2060, urmată de o scădere treptată până în 2070, când ar urma să ajungă la 8,7% din PIB. De asemenea, Pilonul 2 de pensii va avea o pondere din ce în ce mai semnificativă în totalul cheltuielilor cu pensiile, urmând să atingă o pondere de 1,1% din PIB în 2070.
Creşterea cheltuielilor va atârna greu
Pe principalele componente de cheltuieli, cele legate de creșterea pensiilor vor reprezenta 0,7 puncte procentuale din PIB (media europeană este de 0,2 pp), cele legate de sănătatea și îngrijirile pe termen lung vor ajunge la 1,2 puncte procentuale (media europeană este de 2,1 pp), iar 0,3 puncte procentuale din PIB vor reprezenta creșterea cheltuielilor cu învățământul (media europeană 0,0 pp), se arată în analiza Executivului.
Compoziția pe vârste a populației va fi profund afectată până în 2070, în condițiile în care ponderea populației în vârstă de muncă (15-64 ani) va înregistra o scădere semnificativă, de 11,8 puncte procentuale, în timp ce ponderea populației cu vârsta peste 65 de ani va crește cu 11,6 puncte procentuale.
Rezultatele previziunii demografice oferite de Eurostat pentru România indică o scădere semnificativă a populației, cu 4,7 milioane persoane până în 2070, comparativ cu anul 2016.
Sustenabilitatea fiscală, sub presiune
Analiza din perspectiva Raportului Comisiei Europene, privind Sustenabilitatea Fiscală, ediția 2015, confirmă absența unor riscuri semnificative pe termen scurt, în ciuda unor sensibilități legate de poziția investițională internațională netă, datoria publică și creditele neperformante, se arată în documentul citat. Cu toate acestea, pe termen mediu se prefigurează riscuri considerabile, precizează Executivul. Analiza de sustenabilitate a datoriei publice relevă o creștere a acesteia până la peste 60% din PIB la orizontul anului 2026. Mai mult, simularea unor șocuri simultane la adresa creșterii ratei dobânzii și a balanței primare ar putea conduce la o pondere mai mare de 70% a datoriei publice în PIB, în anul 2020. Totuși, se apreciază că prin atingerea unor obiective indicate de Comisia Europeană s-ar reduce datoria publică la 35% din PIB în 2026. În concluzie, Comisia Europeană consideră că riscurile României în privința sustenabilității sunt ridicate pe termen mediu, iar pe termen lung, aceste riscuri sunt apreciate la nivel mediu.
Speranţa de viaţă creşte
Deși populația tânără este în scădere ca urmare a numărului tot mai redus al femeilor aflate la vârsta de fertilitate, există totuși o serie de semnale pozitive din creșterea ratei fertilității. Conform estimărilor Eurostat (EUROPOP 2016), în România, speranța de viață la naștere pentru bărbați este estimată să crească, până în 2070, cu aproximativ 12 ani, de la 71,2 ani, în 2015, la 83,6 ani. Speranța de viață la naștere pentru femei este estimată să crească, până în 2070, cu 10 ani, de la 78,5 ani, în 2015, la 88,3 ani, ceea ce indică o ușoară convergență a speranței de viață între bărbați și femei.
