x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Raport: Un miliard de euro cheltuit în România, în energia regenerabilă, aduce o valoare adăugată de peste două miliarde de euro

0
17 Apr 2019 - 19:30
Raport: Un miliard de euro cheltuit în România, în energia regenerabilă, aduce o valoare adăugată de peste două miliarde de euro


Un miliard de euro cheltuit pentru parcuri eoliene sau reţele electrice, în România, va conduce la o valoare adăugată în economia românească de cel puţin două miliarde de euro, reiese din Raportul intitulat "Energia regenerabilă în România: Potenţial de dezvoltare la orizontul anului 2030", prezentat, miercuri, de Asociaţia Română pentru Energie Eoliană - RWEA şi Deloitte România.

Potenţialul ponderii surselor de energie regenerabilă şi, în special, a energiei eoliene în consumul de energie al României a fost determinat pe baza unei metodologii de calcul care a evidenţiat patru posibile scenarii privind potenţialul la orizontul anului 2030.

Conform unui astfel de scenariu, se estimează menţinerea actualei ponderi globale de energie din surse regenerabile în consumul final brut, de 27,9%, până în anul 2030. Alte trei scenarii au urmărit testarea fezabilităţii creşterii cotei energiei regenerabile la 32,4%, 35%, respectiv la 35,5% în funcţie, în principal, de evoluţia celorlalte capacităţi de producere. Pentru fiecare dintre cele trei scenarii selectate pentru analiză s-a urmărit evoluţia cotei energiei regenerabile în perioada 2020/2021 - 2030, cu accent pe ţintele intermediare 2023, 2025 şi 2027.

Raportul de specialitate relevă, totodată, că, la nivelul anului 2030, preţul electricităţii (fără TVA şi accize) ar putea fi, în România, de 112,4 euro/MWh în scenariul actual, 126,6 euro/MWh în Scenariul de referinţă, 113,7 euro/MWh în Scenariul potenţial A şi 138,2 euro/MWh în Scenariul potenţial B.

De asemenea, tot la nivel naţional, investiţiile cumulate în sectorul energetic românesc, pentru perioada de analiză, se aşteaptă să depăşească 17 miliarde de euro, în cazul scenariului potenţial A, şi 25 de miliarde de euro în scenariul potenţial B, în condiţiile în care în scenariul de referinţă valoarea investiţiilor se ridică la 20 de miliarde de euro, iar în scenariul actual la 22 de miliarde de euro.

"În cazul parcurilor eoliene, din totalul investiţional se va cheltui pe plan intern circa 54% din capital, iar în cazul reţelelor de transport şi distribuţie a energiei electrice, 55%. În ceea ce priveşte valoarea adăugată a unor astfel de proiecte, rezultatele arată că un miliard de euro cheltuit pentru parcuri eoliene sau reţele electrice va conduce la o valoare adăugată în economia românească de cel puţin două miliarde de euro", se precizează în Raport.

Realizatorii cercetării notează că ipotezele specifice pentru scenariul potenţial A au fost stabilite în comparaţie cu scenariul de referinţă, principalele caracteristici ale acestuia fiind următoarele: extinderea duratei de viaţă a unităţilor nucleare existente, iar cele două reactoare nucleare suplimentare (U3 şi U4) nu vor fi construite.

În ceea ce priveşte scenariul potenţial B, acesta este analizat atât în comparaţie cu scenariul de referinţă, cât şi cu scenariul potenţial A, iar principalele sale particularităţi sunt: extinderea duratei de viaţă a unităţilor nucleare existente, cele două reactoare nucleare suplimentare (U3 şi U4) vor fi puse în funcţiune în anul 2030, respectiv în 2031, în timp ce costurile de mediu vor duce la eliminarea a trei grupuri de cărbune.

Scenariul de referinţă ţine cont de ipotezele comune tuturor scenariilor la care se adaugă ipotezele particulare ale acestui scenariu, după cum urmează: extinderea duratei de viaţă a unităţilor nucleare existente, cele două reactoare nucleare suplimentare (U3 şi U4) vor fi puse în funcţiune în 2030, respectiv în 2031, eliminarea graduală şi naturală a tuturor grupurilor de cărbune până în jurul anului 2035, instalarea capacităţilor adiţionale de energie provenita din SRE pentru anticiparea nevoii pe termen lung, nevoie acomodată mai devreme, dar şi scăderea factorului de utilizare pentru centralele electrice pe gaze naturale.

În preambulul raportului de specialitate se menţionează că, potrivit Strategiei Naţionale a României privind Schimbările Climatice 2013 - 2020, "în procesul de combatere a schimbărilor climatice, considerate în prezent, în forumurile internaţionale de specialitate, ca reprezentând o ameninţare cu potenţial ireversibil pentru societate şi planeta noastră, adoptarea măsurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (...) constituie o componentă fundamentală a politicii naţionale în domeniul schimbărilor climatice'.

De asemenea, realizatorii studiului amintesc că în cuprinsul aceluiaşi document se mai arată faptul că "studiile realizate au indicat că pentru prevenirea unor efecte ireversibile provocate de schimbările climatice emisiile globale trebuie să fie reduse cu aproximativ 50% până în 2050 faţă de nivelurile înregistrate în 1990'.

Cel mai recent Inventar al emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), realizat de România în anul 2014, emisiile aferente sectorului Energie reprezentau circa 70% din totalul emisiilor GES la nivel naţional. România este una dintre ţările din Uniunea Europeană (UE) cu cel mai mare potenţial natural în ceea ce priveşte sursele de energie regenerabilă.

Studiul "Energia regenerabilă în România: Potenţial de dezvoltare la orizontul anului 2030" a fost realizat independent de către Deloitte şi vizează estimarea unor scenarii fezabile privind evoluţia cotei energiei regenerabile la nivelul anului 2030 şi a beneficiilor economice asociate dezvoltării pe scară largă a sectorului energiei regenerabile în România.

Perioada acoperită de raport se referă la intervalul de timp 2020/2021 - 2030, iar scenariile de dezvoltare, impactul şi beneficiile estimate se bazează pe situaţia de la momentul elaborării documentului. Datele au fost colectate din surse publice, din informaţiile Deloitte, precum şi în urma discuţiilor cu experţi din domeniu. În acelaşi timp, prognozele au fost realizate pe baza datelor istorice şi a ipotezelor Deloitte privind evoluţia sectorului energetic românesc.

Scenariile propuse în document se bazează, în principal, pe utilizarea crescută a potenţialului de energie eoliană (pe uscat) şi energie solară (acoperişuri). Potenţialul biomasei a fost considerat nesemnificativ, întrucât nu există o înţelegere universală privind cuantumul acestuia şi nici acces la o sursă de date verificabilă. În plus, potenţialul geotermal nu a fost luat în considerare în analiză, deoarece cuantumul acestuia este mai mic de 1GW.

AGERPRES

Citeşte mai multe despre:   raport,   energie regenerabila,   romania

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Alertele cibernetice, în creştere

Alertele cibernetice, în creştere
Numărul alertelor de securitate colectate şi procesate de către Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) a ajuns la 1.805, în primele nouă luni ale anului, în timp ce...

Secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene: Puținii bani europeni pe care îi primim vor merge la autostrada Pitești-Sibiu

Secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene: Puținii bani europeni pe care îi primim vor merge la autostrada Pitești-Sibiu
Puţinii bani alocaţi pentru infrastructura României de către Comisia Europeană în viitorul exerciţiu bugetar vor fi direcţionaţi către proiectul autostrăzii Piteşti-Sibiu, a declarat...

Moneda naţională s-a depreciat în raport cu euro şi a câştigat teren în faţa dolarului

Moneda naţională s-a depreciat în raport cu euro şi a câştigat teren în faţa dolarului
Leul s-a depreciat, joi, în raport cu euro, cursul afişat de Banca Naţională a României (BNR) fiind de 4,7550 lei, mai mult cu 0,13 bani (+0,03%) faţă de cotaţia din şedinţa anterioară, când moneda unică...

Japonezii investesc în uzina pe care au năşit-o în 1969

Japonezii investesc în uzina pe care au năşit-o în 1969
Tradiţia colaborării dintre teleormăneni şi japonezi, veche de 50 de ani, se întăreşte cu o nouă infuzie de bani. Concernul nipon JTEKT, care deţine fabrica de rulmenţi Koyo România, fosta Rulmentul...

Românii, tot mai puţini şi bătrâni

Românii, tot mai puţini şi bătrâni
Politicile guvernamentale din ultimii ani pentru creşterea natalităţii şi de atrage înapoi acasă a românilor plecaţi peste hotare au eşuat. Migraţia se menţine la cote ridicate, România fiind ţara de unde...

Lipsa constructorilor transformată într-o afacere

Lipsa constructorilor transformată într-o afacere
Galerie Foto Piaţa construcţiilor în România este în continuă creştere. Conform INS, în perioada 1 ianuarie - 31 august 2019, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, volumul total al lucrărilor de construcţii a...

BCR va opri temporar sistemul informatic pentru carduri

BCR va opri temporar sistemul informatic pentru carduri
Banca Comercială Română (BCR) opreşte sistemul informatic care gestionează operaţiunile cu carduri, în noaptea de vineri spre sâmbătă, 18-19 octombrie 2019, potrivit unui comunicat al băncii. În intervalul...

Un român mănâncă 100 de kilograme de pâine pe an și 58 de kilograme de carne

Un român mănâncă 100 de kilograme de pâine pe an și 58 de kilograme de carne
Pâinea şi produsele de franzelărie reprezintă unul din alimentele de bază pentru români, anul trecut consumul mediu lunar fiind de 8 kilograme, ceea ce înseamnă 96,5 kilograme de persoană pe an, potrivit un...

Costică Mustaţă, ales preşedintele interimar al Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti

Costică Mustaţă, ales preşedintele interimar al Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti
Colegiul de Conducere al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), întrunit în data de 11 octombrie 2019, l-a ales în funcţia de preşedinte interimar al Camerei bucureştene pe Costică T....

Curs valutar 16 octombrie: Cât costă un euro

Curs valutar 16 octombrie: Cât costă un euro
Leul s-a depreciat, miercuri, în raport cu euro, cursul afişat de Banca Naţională a României (BNR) fiind de 4,7537 lei, mai mult cu 0,13 bani (+0,03%) faţă de cotaţia din şedinţa anterioară, când moneda...

România printre cele mai sărace țări din UE. Peste 32% din populație supusă riscului de excluziune socială

România printre cele mai sărace țări din UE.  Peste 32% din populație supusă riscului de excluziune socială
Anul trecut, peste un sfert din populaţie era supusă riscului de sărăcie şi excluziune socială în şapte state membre din Uniunea Europeană: Bulgaria (32,8%), România (32,5%), Grecia (31,8%), Letonia (28,4%),...

Cumpărătorii de electrocasnice țin cont de opiniile online exprimate de alți consumatori

Cumpărătorii de electrocasnice țin cont de opiniile online exprimate de alți consumatori
Opiniile exprimate online de către alți cumpărători sunt din ce în ce mai importante pentru persoanele care vor să achiziționeze electrocasnice, arată rezultatele unui studiu GfK...

Războiul comercial SUA-UE ajunge şi în România

Războiul comercial SUA-UE ajunge şi în România
O decizie de o duritate fără precedent adoptată de Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), care va intra în vigoare la 18 octombrie, ar putea afecta destul de grav tranzacţiile internaţionale ale României, car...

Achiziție în IT-ul românesc. Francezii de la Webhelp au cumpărat o firmă de software din Cluj

Achiziție în IT-ul românesc. Francezii de la Webhelp au cumpărat o firmă de software din Cluj
Galerie Foto Grupul Webhelp anunță achiziția PitechPlus, companie românească ce proiectează, dezvoltă și implementează soluții software personalizate, destinate, în special, digitalizării proceselor de vânzare și a...

FMI: Creștere de 4% a economiei României. Se va mări inflația și deficitul de cont curent

FMI: Creștere de 4% a economiei României. Se va mări inflația și deficitul de cont curent
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere la 4% estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, însă în paralel prognozează o majorare a ratei inflaţiei şi a deficitului de...
Serviciul de email marketing furnizat de