Război pentru porumb genetic

Societatea civilă luptă pentru interzicerea porumbului modificat genetic în România. Este un război greu, care loveşte în afacerile producătorilor de seminţe modificate, dar şi în cele ale cultivatorilor.

DEZBATERE - mai ieftin, dar cu ce riscuri?

Societatea civilă luptă pentru interzicerea porumbului modificat genetic în România. Este un război greu, care loveşte în afacerile producătorilor de seminţe modificate, dar şi în cele ale cultivatorilor.

Interzicerea în România a porumbului modificat genetic face parte dintr-un război între marile companii producătoare de porumb şi societăţile care realizează şi comercializează pesticide, potrivit lui Marcel Cucu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Miza o reprezintă cîteva sute de mii de hectare de teren care ar putea ajunge să fie cultivate în anii următori cu porumb modificat. “Acest porumb este rezistent la dăunătorul numit sfredelitorul european al tulpinilor, iar, dacă fermierii români ar utiliza acest porumb, marile companii de pesticide nu îşi mai realizează cifra de afaceri şi profiturile planificate”, a declarat Marcel Cucu. Conform lui, agricultorii români sunt afectaţi de disputele din jurul proiectului de a interzice porumbul modificat genetic în România, deoarece chiar acum se află în mijlocul campaniei de însămînţare a terenului cu porumb. Elena Badea, vicepreşedinte al Comisiei de biotehnologie din Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (ASAS), a declarat că în Uniunea Europeană sunt acceptaţi 17 hibrizi produşi de diferite companii. Miza este cu atît mai mare, cu cît porumbul modificat genetic poate avea aceeaşi dezvoltare şi răspîndire în ţară cum a avut şi soia modificată genetic. Conform lui Marcel Cucu, o dată cu aderarea la UE, cultivarea de soia modificată a fost interzisă în România, însă, în 2006, suprafaţa cultivată cu aceasta a fost de 145.000 de hectare. În anul 2007 în România, porumbul modificat s-a cultivat doar pe 350 de hectare din cele 2,6 milioane de hectare cultivate cu porumb convenţional, însă, potrivit lui Cucu, potenţialul de creştere este foarte mare.

COMISIE. Attila Korodi, ministrul Mediului, a cerut recent Comisiei de Securitate Biologică să exprime un punct de vedere ştiinţific în legătură cu porumbul genetic MON810, al companiei Monsato, un rezultat fiind aşteptat pînă la 8 mai. El a mai spus că, în cazul în care acest organism va preciza că MON810 este dăunător, cultivarea sa va fi interzisă prin hotărîre de guvern.

Toxicitate

Potrivit Greenpeace, studiile evidenţiază urme de toxicitate în organele interne (ficat şi rinichi) la animalele testate cu porumb modificat. Pe de altă parte, agricultorii solicită Ministerului Mediului să fie consultaţi la luarea deciziei de interzicere a cultivării acestui porumb, deoarece ar avea un impact negativ asupra lor. “Dacă în România pe 4% din suprafaţa alocată porumbului s-ar cultiva MON810 (aproximativ 100.000 de hectare), cu un spor de producţie de numai 8% şi un venit suplimentar de 100 de dolari pe hectar, s-ar obţine un profit suplimentar de zece milioane de dolari”, a precizat Elena Badea.