Recordul ANAF la încasări, spulberat de PIB

Anul 2017 a fost pentru ANAF cel mai bun an din istoria instituţiei prin prisma încasărilor, potrivit Raportului de performanţă. Totalul veniturilor colectate de inspectorii fiscali s-a ridicat la 214.968,9 milioane de lei, ceea ce a însemnat o creştere a  încasărilor cu 7,8% faţă de 2016. De fapt, prin publicarea acestor cifre disparate, fără nicio raportare la alţi indicatori, ANAF nu face altceva decât să încerce să ne convingă că ceea ce este negru este de fapt alb. În realitate, anul 2017 a fost cel mai slab an din punctul de vedere al încasărilor, cel puţin din 2004 încoace. Dacă este să raportăm aceste sume la valoarea Produsului Intern Brut, încasările au reprezentat doar 25%.
Pe de altă parte, şi anul trecut s-a menţinut tendinţa inspectorilor fiscali de a aduce venituri la bugetul statului de la cei mulţi şi mai săraci. Dacă ne uităm la sumele colectate de la „Marii Contribuabili”, de către Direcţia Generală Mari Contribuabili, unitatea de elită a ANAF, acestea au reprezentat doar 43,88%, în timp ce diferenţa a fost strânsă de la persoanele fizice şi întreprinderile mici şi mijlocii. În Occident, acest procent este însă inversat. De exemplu, în Franţa, Germania sau Marea Britanie, marii contribuabili  contribuie cu 65-75% la încasările Fiscului.

Plătitori mai mulţi, dar ponderea în PIB mai mică

Anul trecut, Produsul Intern Brut al României a fost de 856.351,8 milioane de lei şi, raportând încasările ANAF la această sumă, rezultă că acestea au reprezentat doar 25,1%. De exemplu, în 2016, PIB-ul a fost de 762,34 miliarde de lei, iar încasările ANAF de 199,5 miliarde de lei, rezultând o pondere a încasărilor ANAF în PIB de 26,16%. Scăderea ponderii încasărilor în PIB a avut loc anul trecut pe fondul creşterii numărului de contribuabili activi. Dacă în 2016 au fost 1.563.918 (persoane juridice şi persoane cu activităţi independente), în 2017 numărul acestora a urcat la 1.619.918.

Firmele mari, ocolite cu grijă de inspectori

Externalizarea profiturilor prin tot felul de artificii financiare este o practică împământenită în cadrul marilor companii internaţionale care îşi desfăşoară activitatea în România. Preşedintele ANAF, Ionuţ Mişa, anunţa însă în luna aprilie că va acorda o mai mare atenţie acestor companii, astfel încât să crească ponderea marilor contribuabili în totalul încasărilor din taxe. Anul trecut, de la aceştia, Fiscul a colectat 94,34 miliarde de lei, reprezentând doar 43,88% din totalul încasărilor, în creştere comparativ cu 2016, când   procentul a fost de 42,1 % (83,8 miliarde de lei). Procentual, mult mai buni s-au dovedit a fi anii 2014 şi 2015, când taxele colectate de la marii contribuabili au reprezentat 49,9% şi, respectiv, 47%. Bucureştiul conduce  detaşat la încasări Anul trecut, la nivelul Administraţiilor Judeţene ale Finanţelor Publice (AJFP), unde se colectează taxele de la persoanele fizice şi firmele mici, Bucureştiul conduce detaşat cu încasări de 22,85 miliarde de lei, el fiind urmat de AJFP Cluj cu 3,64 miliarde de lei şi AJFP Iaşi cu 2,62 miliarde de lei. Pe ultimele locuri au fost administraţiile din Ialomiţa cu 546 milioane de lei, Giurgiu cu 543 milioane de lei şi Mehedinţi cu 511 milioane de lei. La nivel regional, cele opt direcţii ale Finanţelor Publice au colectat 120,6 miliarde de lei, aici fiind strânse taxele de la întreprinderile mijlocii. Pe primele trei locuri au fost DRGFP Bucureşti (plus Ilfov) cu 46,22 miliarde de lei, DRGFP Cluj cu 13,96 miliarde de lei şi  DRGFP Iaşi cu 13,38 miliarde de lei.