x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Redevenţele la gazele naturale, încasate după ureche

0
Autor: Adrian Stoica 05 Aug 2019 - 11:50
Redevenţele la gazele naturale, încasate după ureche zorandimzr/Getty Images/iStockphoto Gas Pipeline Equipment
Vezi galeria foto


De-a lungul anilor, România a avut mai multe strategii energetic pe termen lung, dar inconsecvenţa factorilor de decizie şi lipsa finanţării au condus, de multe ori, la nepunerea în practică (parţială sau totală) a acestora. Concluzia se regăseşte în ultimul raport de audit privind piaţa gazelor, realizat de Curtea de Conturi.

Ultima dintre aceste strategii energetice a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului 1069/05.09.2007 şi prevedea investiţii în sectorul gazelor naturale în valoare de 1,764 miliarde de euro. Până la sfârşitul anului 2016, majoritatea proiectelor nu fuseră începute.

 

 

Raportul remarcă faptul că Ministerul Economiei şi cel al Energiei, care au avut atribuţii în aplicarea strategiei energetice în sectorul gazelor naturale, nu au publicat informaţii şi date referitoare la îndeplinirea obiectivelor stabilite prin strategia energetică. Asfel, multe din informaţiile furnizate echipei de audit, referitoare la îndeplinirea obiectivelor stabilite în Strategia energetică a României pentru anii 2007-2020, au fost obţinute în perioada efectuării auditului de către Ministerul Energiei în urma unor solicitări adresate operatorilor economici din sectorul gazelor naturale.

 

Statul îşi dă ţeapă singur

Un lucru deosebit de grav constatat de Curtea de Conturi a fost faptul că în perioada 2012-2016, la nivelul Ministerului Energiei nu au existat proceduri cu privire la verificarea modului de calcul al redevenţei, respectiv al cantităţilor de gaze naturale distribuite, declarate de concesionari. Totodată, la data auditului nu exista o evidenţă centralizată a cuantumului redevenţei datorate şi plătite de concesionari şi nici a cantităţii de gaze naturale distribuite în perioada 2012-2016, în funcţie de care s-a calculat redevenţa datorată. În urma solicitărilor făcute în perioada derulării misiunii de audit de către reprezentanţii Ministerului Energiei către societăţile concesionare au fost comunicate informaţii potrivit cărora valoarea totală a redevenţei datorate şi achitate în perioada 2012-2016 a fost de 436,57 milioane de lei, din care: în anul 2012 - 70,83 milioane de lei; în anul 2013 - 86,37 milioane de lei; în anul 2014 - 86,74 milioane de lei; în anul 2015 - 95,27 milioane de lei şi în anul 2016 - 97,37 milioane de lei.

 

ANRE, arătată cu degetul

Auditul a scos la iveală faptul că, deşi potrivit Legii nr. 123/2012 şi Ordonanţei de Urgenţă a Guvernuui nr. 33/2007, ANRE avea atribuţii în monitorizarea planurilor de investiţii ale operatorului de transport, precum şi în publicarea acestor informaţii în Raportul anual de activitate, acest fapt nu a fost prezentat, deşi constituie una dintre principalele probleme ale siguranţei sistemului naţional de transport gaze naturale. Pe de o parte, s-a remarcat dezinteresul faţă de starea tehnică a infrastructurii de transport gaze, a nivelului pierderilor (în creştere) şi a problemelor identificate, iar pe de altă parte, lipsa de informare a factorilor politici şi a participanţilor la piaţa de gaze naturale asupra stării tehnice a acestor reţele, în contextul în care destinatarii Raportului de activitate al Autorităţii de reglementare (ANRE) sunt Parlamentul, Guvernul şi Preşedintele României, Consiliul Concurenţei, Agenţia de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei - ACER, Comisia Europeană.

 

Reţeaua, tot mai uzată

În urma evaluării stării tehnice a reţelelor în 2007, s-a constatat că circa 40% din conducte şi branşamente aveau durata normată de viaţă depăşită (peste 18 ani). Modul în care au fost realizate programele de investiţii reiese din datele raportului Curţii de Conturi, care subliniază că la data de 31.12.2016, 12.243 km reprezentând circa 57% din totalul conductelor şi branşamentelor din oţel, aveau durata normată de viaţă depăşită.

 

SNT: grad redus de utilizare şi costuri mari

În ceea ce priveşte reţeaua de conducte de gaze naturale, România ocupă locul 11 la nivelul Uniunii Europene, cu circa 53.666 de kilometri (reţeaua de transport şi reţelele de distribuţie), cu această dimensiune fiind în urma unor ţări precum Belgia (74.795 km), Ungaria (89.004 km) sau Cehia (76.910 km). Sistemul Naţional de Transport (SNT) gaze naturale, operat de Transgaz, are un grad redus de utilizare, fiind dimensionat în anii 1960 pentru un consum triplu faţă de cel actual, generând costuri mari de utilizare a infrastructurii. Asta face ca România să fie ţara europeană cu cea mai mare pondere a tarifelor de reţea în preţul final al gazelor, aşa cum reiese din proiectul privind Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050.

 

Un sistem uzat

Din punctul de vedere al duratei de funcţionare a principalelor componente ale SNT la sfârşitul anului 2016, raportul reţine următoarele:

- din lungimea totală de 11.507 km de conducte de transport, 6.242 km, reprezentând 54,25%, aveau durata de funcţionare depăşită (mai mare de 40 de ani);

- din totalul staţiilor de reglare-măsurare (1.244 buc.), 26,45% (329 buc.) erau în funcţiune de peste 20 de ani, aceeaşi situaţie remarcându-se şi în cazul a 31,67% (19 buc.) din totalul staţiilor de comandă-vane (60 buc.);

- capacitatea de comprimare era asigurată de trei staţii de comprimare gaze, din care două staţii de comprimare aveau o vechime de peste 30 de ani, iar staţia de comprimare Siliştea era dotată cu echipamente şi instalaţii realizate în anii ’70, depăşite moral. 

 

Şi puţină brambureală

În urma auditului, inspectorii Curţii au constatat şi existenţa unor diferenţe (în plus sau în minus) între lungimea şi numărul componentelor SNT înscrise în licenţa de operare şi cele comunicate de Transgaz. Astfel, apăreau în plus 126 km de conducte magistrale, dar lipseau 874 de staţii de protecţie catodică, 73 de staţii de reglare măsurare, 176 de staţii de odorizare şi 344 de staţii de comandă vane. 

 

Proiecte rămase pe hârtie

Deşi infrastructura de transport gaze naturale era învechită (77,72% din numărul total de conducte de transport aveau durata de funcţionare mai mare de 20 de ani), la nivelul anului 2014 au fost înlocuite/reabilitate/modernizate conducte în lungime de 264,42 km, în anul 2015 - doar 71,08 km, ajungându-se ca la nivelul anului 2016 să fie înlocuite/reabilitate/modernizate conducte în lungime de 21,11 km. Aceeaşi situaţie a fost remarcată de inspectorii Curţii de Conturi şi în cazul extinderii infrastructurii reţelei de transport, lungimea conductelor de transport extinse scăzând cu circa cu 81%, de la 107,5 km, în anul 2012, la numai 20,43 km, în anul 2016. În ceea ce priveşte reabilitarea şi repararea componentelor SNT, raportul remarcă un grad scăzut de realizare a acestor obligaţii raportat la necesităţile existente (2.218,06 km conducte magistrale de transport şi un număr de 63 de staţii). Din suma alocată în perioada 2012-2016 pentru reparaţii şi reabilitări (462 milioane de lei), s-a utilizat doar un procent de 46,64% pentru lucrări (215,50 milioane de lei).

 

Investiţii tot mai mici

În perioada 2012-2016, prin programele de modernizare şi dezvoltare investiţii, s-au alocat peste două miliarde de lei, s-au cheltuit 885,16 milioane de lei, reprezentând un procent de 43,03%. Totodată, s-a remarcat o scădere an de an a investiţiilor realizate în raport cu valoarea anuală programată. Astfel, la nivelul anului 2016, din valoarea totală programată de 721,90 milioane de lei, s-au cheltuit doar 119,82 milioane lei, ceea ce reprezintă 16,60%.

 

 

În perioada 2012-2016 nu a existat o monitorizare riguroasă în ceea ce priveşte gradul efectiv de racordare la reţeaua de gaze raportat la investiţiile realizate în baza contractelor de concesiune aflate în derulare în această perioadă.


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Agențiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială au intrat în Revisal. Procedurile vor fi simplificate

Agențiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială  au intrat în Revisal. Procedurile vor fi simplificate
Agenţiile Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS), cele care efectuează plata beneficiilor sociale, au intrat în Revisal, a anunţat ministrul Muncii, Violeta Alexandru. "Agenţiile Judeţene pentru...

Curs valutar 22 ianuarie 2020: Leul s-a apreciat faţă de moneda europeană, dar a pierdut teren în raport cu dolarul american

Curs valutar 22 ianuarie 2020: Leul s-a apreciat faţă de moneda europeană, dar a pierdut teren în raport cu dolarul american
Leul s-a apreciat uşor miercuri în raport cu euro, care a fost cotat de Banca Naţională a României la 4,7786 lei pe euro, în scădere cu 0,04 bani faţă de cotaţia de marţi (-0,01%), care a fost de 4,7790...

Cererea de mașini electrice creşte accelerat

Cererea de mașini electrice creşte accelerat
Cererea de mașini electrice crește semnificativ în UE, susținută de politicile privind protecția mediului, de angajamentele marilor firme în această direcție, dar și de schimbarea de atitudine a...

Șefii români, printre cei mai pesimişti

Șefii români, printre cei mai pesimişti
Managerii români se arată pesimişti cu privire la evoluția economiei mondiale, neîncrederea lor depăşind atât media regiunii, cât şi pe cea la nivel global. Aceasta într-un context evident mai negativ decât...

Ai bani în bancă? Dobânda e moft, comisionul te omoară

Ai bani în bancă? Dobânda e moft, comisionul te omoară
Clienţii care depun bani la bancă achită o serie de comisioane, în funcţie de specificul contului. Acestea fac ca dobânzile anuale efective să fie mai mici decât rata inflaţiei şi chiar sub zero. Astfel, titula...

Ministrul Transporturilor: Finanţarea în Parteneriat Public-Privat a Autostrăzii ''Unirii'' nu este soluţia corectă

Ministrul Transporturilor: Finanţarea în Parteneriat Public-Privat a Autostrăzii ''Unirii'' nu este soluţia corectă
Finanţarea în Parteneriat Public-Privat (PPP) a Autostrăzii "Unirii" nu este soluţia corectă, pentru că trebuie întâi finalizat studiul de fezabilitate pe fonduri europene şi ulterior să mergem către...

E oficial: Declaraţia unică va fi modificată şi va include veniturile din tranzacţionarea criptomonedelor

E oficial: Declaraţia unică va fi modificată şi va include veniturile din tranzacţionarea criptomonedelor
Declaraţia unică va fi modificată şi va include veniturile din tranzacţionarea criptomonedelor, iar depunerea ei se va face până pe data de 16 martie, a declarat marţi Corina Mîndoium, Partener Asociat,...

Curs valutar 21 ianuarie: Leul s-a depreciat în raport cu euro şi a câştigat teren în faţa dolarului

Curs valutar 21 ianuarie: Leul s-a depreciat în raport cu euro şi a câştigat teren în faţa dolarului
Leul s-a depreciat, marţi, în raport cu euro, cursul afişat de Banca Naţională a României (BNR) fiind de 4,7790 lei, în creştere cu 0,02 bani faţă de cotaţia din şedinţa anterioară, când moneda unică...

Aspiratorul vertical Klindo, retras de la comercializare. Carrefour recomandă clienților să-l returneze

Aspiratorul vertical Klindo, retras de la comercializare. Carrefour recomandă clienților să-l returneze
Retailerul Carrefour retrage de la comercializare, în România, aspiratorul vertical Klindo, în urma constatării unor riscuri date de producţia acestuia şi recomandă clienţilor care au cumpărat deja acest produs ...

Record pe piața imobiliară. Volumul investițiilor a depășit un miliard de euro în 2019

Record pe piața imobiliară. Volumul investițiilor a depășit un miliard de euro în 2019
Volumul investiţiilor imobiliare din România a depăşit borna de un miliard de euro în 2019, fiind cu 7% mai mare faţă de nivelul înregistrat în 2018, arată datele departamentului de research al companiei de con...

Piața de media din România va ajunge la 514 milioane de euro în 2020

Piața de media din România va ajunge la 514 milioane de euro în 2020
Piaţa de media din România va creşte, în acest an, cu 5,5% comparativ cu 2019, până la valoarea de 514 milioane de euro, reiese din datele Media Fact Book, raportul de analiză a pieţei româneşti de media...

14,8 milioane de pasageri au tranzitat aeroporturile din București în 2019

14,8 milioane de pasageri au tranzitat aeroporturile din București în 2019
Aproape 14,8 milioane de pasageri au tranzitat, în 2019, Aeroportul Internaţional ''Henri Coandă'' Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa ''Aurel Vlaicu'', în creştere cu 6,39% faţă de...

Românii comunică prin messenger la foc automat

Românii comunică prin messenger la foc automat
Şapte din zece români (71%), utilizatori de Internet, comunică zilnic prin intermediul serviciilor de mesagerie instantanee, cei mai mulţi (82%) fiind din categoria tinerilor între 18 şi 30...

Noile cursuri de reconversie profesională, cu sistem antifraudă

Noile cursuri de reconversie profesională, cu sistem antifraudă
Galerie Foto Cursurile de calificare pentru reconversie profesională reprezintă o necesitate pentru cei care nu-și mai pot găsi locuri de muncă în domeniile pentru care s-au format inițial, iar pentru formatori...

FMI ne învaţă cum să evităm criza: Protejaţi consumatorii vulnerabili!

FMI ne învaţă cum să evităm criza: Protejaţi consumatorii vulnerabili!
Galerie Foto Ţările cu economii în curs de dezvoltare din estul Europei trebuie să-şi protejeze consumatorii vulnerabili şi populaţia cu venituri mici pentru a evita efectele unei eventuale...
Serviciul de email marketing furnizat de