x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

REPORTER ÎN BASARABIA DE SUD/Eminescu nu primeşte viză pentru Odessa

0
Autor: Tudor Cires Simona Lazar 24 Feb 2009 - 00:00

La Odessa, singurul ţărm de unde Eminescu a privit îndelung marea, nu se găseşte un loc pentru bustul poetului naţional al românilor.



În august 1885, Eminescu trimitea o scrisoare prietenului său, Burlă, la două săptămâni după sosirea la Odessa, unde urma o cură de însănătoşire. "Duşmanul cel mare al singurătăţii mele", scria marele poet, "e urâtul. Persoanele care sunt aici nu vorbesc decât ruseşte sau leşeşte... Astfel, deşi nu tocmai vorbăreţ de felul meu, sunt condamnat la un mutism absolut... Vântul şi valurile lacului, cu freamătul lor neîncetat, iată singurul acompaniament al zilelor şi nopţilor care se scurg uniform şi monoton, ca bătăile unui ceasornic de perete. Rogu-te, dar, să nu mă uiţi aici, irosit printre ruşi." Eminescu îi mai scria lui Burlă că are nevoie de 100 de ruble pentru plata tratamentului, a vizei şi a biletului de întoarcere, dar şi a unei camere închiriate vreo două zile, la Odessa, pentru rezolvarea acestor treburi.

ÎN VECINĂTATEA SECURITĂŢII UCRAINENE...
Am vizitat şi noi, iarna aceasta, locurile legate de trecerea lui  Eminescu prin Odessa. Primul este casa doctorului Iachimowicz, care l-a consultat şi în sanatoriul căruia a stat o lună şi jumătate, pentru tratament. Al doilea este Hotelul Strasbourg, pe Bulevardul Ecaterina, unde poetul a poposit, în aşteptarea banilor ("nervum rerum gerendarum") de acasă. Clădirea mai există. Se intră printr-un gang într-o curte interioară, ca de han, şi se urcă pe scări de lemn la camerele dispuse de-a lungul unei verande-balcon, lungă, cu podea scârţâitoare, putredă. Construcţia (lipită,  surprinzător, de sediul Securităţii Regionale Odessa) nu mai adăposteşte, azi, un hotel, dar ar fi meritat, poate, aşezarea unei plăci comemorative care să menţioneze trecerea poetului prin acel loc. Când am intrat în curte, cu aparatele de fotografiat la vedere, dinspre temuta clădire învecinată ne-au urmărit câteva persoane intrigate. S-au lămurit curând că nu aveam intenţii... teroriste.

DECAPITAREA POETULUI
Dincolo de istoria literară, există, la Odessa, o poveste ciudată, legată de bustul poetului, sculptat de artistul plastic român Alexandru Pană şi instalat pe Bulevardul Francez, în 1995. Autorităţile odessite au acceptat amplasarea lui în faţa Universităţii de Limbi Străine din Odessa, înconjurat de tei şi  orientat cu faţa spre Marea Neagră (se pare că Odessa este singurul loc unde poetul ar fi privit, tihnit, marea, pe care o cântă în versurile lui). Cam tot pe atunci, "în contrapartidă", românii îl primeau cu braţele deschise pe Taras Şevcenko, scriitor naţional al ucrainenilor şi reprezentant important al romantismului literar slav, al cărui bust a fost instalat într-un spaţiu superb, în Parcul Herăstrău, cu privirea spre întinderea lacului. Bustul de bronz al poetului care spunea, în "Caucazul", "Sufletul nostru nu poate muri, libertatea nu moare niciodată" are şi azi un loc privilegiat în parcul bucureştean. În 1999, la Odessa, bustul lui Eminescu a dispărut, într-o noapte de noiembrie, fiind smuls de pe postament prin tăierea vergii de metal care îl fixa pe soclu. Statuia fusese adusă de la Bucureşti şi instalată la Odessa de muncitorii firmei ARCOM, care lucrau, în 1995, la construirea Combinatului Siderurgic Krivoi Rog. Venirea, la Odessa, în lanţ de basculante şi macarale, a muncitorilor români a înfiorat, atunci, oraşul, pentru care amintirea administraţiei române în timpul celui de-al doilea război mondial nu era prea îndepărtată. Furtul bustului din bronz a fost anchetat de poliţia locală, care nu a ajuns la vreun rezultat palpabil. De atunci, au trecut 10 ani. Postamentul decapitat a fost jupuit de marmură de către vandali locali şi arată jalnic. În mai 2003, la Odessa a fost adus un alt bust al lui Eminescu, operă a sculptorului Marcel Mănăstireanu, donat de municipiul Botoşani. În şase ani, Consulatul României la Odessa - în incinta căruia se află, acum, plăsmuirea artistică a ultimului romantic european - nu a putut convinge autorităţile locale să aprobe reinstalarea bustului într-un loc privilegiat din oraş, în ciuda numeroaselor intervenţii făcute. Un asemenea loc, ne spunea scriitorul Vadim Bacinschi, ar putea fi pe Bulevardul Alexandrovski, faţă în faţă cu monumentul poetului polonez Adam Mickiewicz.

GUSTUL ÎNSTRĂINĂRII
Pe de altă parte, mai există şi o problemă legată de perceperea lui Eminescu drept poet român. Spre deosebire de regiunea Cernăuţi (Bucovina de Nord istorică) unde majoritatea etnicilor români se declară ca atare, în regiunea Odessa, la recensământul din 2001, doar 724 de persoane au fost declarate ca fiind români, restul, până la aproape 130.000, fiind "încurajaţi" să se declare ca fiind "etnici moldoveni". Este, ne spunea tot Vadim Bacinschi, una din dogmele ideologiei totalitare lansată la Chişinău şi preluată la Kiev. Se porneşte de la aşa-zisa limbă moldovenească vorbită, chipurile, de moldoveni. Logica: dacă ei vorbesc "moldoveneasca", nu româna, înseamnă că sunt un popor aparte, "moldovenesc", deosebit de cel român. În cazul acesta, de ce ar cere Bucureştiul o atenţie sporită din partea autorităţilor ucrainene pentru cele câteva sute de etnici români autodeclaraţi, dacă azerii, afganii, coreenii sunt, în regiunea Odessa, mai mulţi decât românii!? De ce ar cere un loc pentru "Eminescu, poetul naţional al românilor", când în şcoli el este studiat drept clasic al "literaturii moldoveneşti", după manuale făcute la Chişinău de apologeţii moldovenismului? Asta în condiţiile în care literatura şi tipăriturile din România nu pot intra în Ucraina prin punctele vamale. La întrebarea "va mai exista vreodată un bust al lui Eminescu, la Odessa?" am putea răspunde astfel: "Poate. În ziua în care va fi adus unul de la Chişinău, iar pe postament se va scrie: «Mihai Eminescu, poet moldovean»". Bustul aflat în incinta Consulatului României la Odessa, deocamdată, va simţi, ca şi poetul odinioară, gustul înstrăinării...

Al doilea bust al lui Eminescu este adăpostit în curtea Consulatului României la Odessa
Foto: Tudor Cireş/ Jurnalul Naţional

 

Glossă pentru cei şapte tei eminescieni

Aprilie 1996. "Luna curăţeniei", în toate cele trei mari oraşe: Bucureşti, Chişinău şi Odessa, legate printr-un "nu-ştiu-ce". Propagandă pentru replantarea pădurilor: preşedinţi ieşiţi în decor, dând cu  sapa şi târnăcopul. Sunt  plantate hectare de pomi fructiferi, din roadele cărora se vor face samahoncă şi lichioruri. Dar, uite care a fost  ideea mea: împreună cu Sandu Dorogan, preşedintele Tele-radio Moldova, am cumpărat, în număr fără soţ, puieţi de tei crescuţi în Basarabia din sămânţă dâmboviţeană. I-am dus, apoi, la Odessa unde, împreună cu consulul României, Mircea Bonciu, i-am plantat, să vegheze singurătatea poetului.
"S-aud pe valuri vânt,/ Din munte talanga,/ Deasupra-mi teiul sfânt/ Să-şi scuture creanga"...

Testamentul poetului se putea împlini, acolo, la malul mării, la Odessa. Un val înspumat, un tei. Şapte tei. Au crescut, după aceea, o vreme, dând mugure, frunză, floare, făcând umbră...

Până-ntr-o zi, când o ploaie acidă le-a vestejit frunza şi le-a uscat rădăcina. Bănuiesc o mână criminală, care a turnat otravă lângă tulpinile tinere. Teii aceştia, fără soţ, ca şi plopii, păreau în mintea unora prea plini de sevă românească.  "Vreme trece, vreme vine,/ Toate-s vechi şi nouă toate;/ Ce e rău şi ce e bine/ Tu te-ntreabă şi socoate"... Însă poţi să rămâi "la toate rece", cum îndeamnă Poetul?
  • Tudor Cireş
Citeşte mai multe despre:   economic,   eminescu,   odessa,   poetului

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Ministerul Finanţelor a atras joi 500 de milioane de lei de la bănci

Ministerul Finanţelor a atras joi 500 de milioane de lei de la bănci
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat, joi, 500 de milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat tip benchmark cu o maturitate reziduală de 45 de luni, la un randament mediu de...

Buget pe 2020. Ce ministere primesc mai mulți bani în noul an

Buget pe 2020. Ce ministere primesc mai mulți bani în noul an
Proiecţia bugetară pentru anul 2020 este construită pe un produs intern brut de 1.123 miliarde lei, o ţintă de creştere economică de 4,1%, o rată a inflaţiei de 3,81 şi un deficit bugetar pe cash estimat la...

Termoenergetica: Radet nu putea plăti datoria istorică de 3,7 miliarde de lei

Termoenergetica: Radet nu putea plăti datoria istorică de 3,7 miliarde de lei
Falimentul RADET era iminent, întrucât regia de termoficare nu avea nicio sursă din care să poată plăti datoria istorică de 3,7 miliarde de lei pe care o are către Elcen, a declarat Alexandru Burghiu,...

Județul Alba campion la fonduri europene. Peste 531 milioane de euro atrase prin mii de contracte de finanțare

Județul Alba campion la fonduri europene. Peste 531 milioane de euro atrase prin mii de contracte de finanțare
Fonduri europene în valoare de 233,4 milioane de euro, prin cele 164 de contracte de finanțare derulate prin POR, şi de 298 milioane de euro, prin 9.366 de contracte de finanțare derulate prin AFIR, au fost...

România, printre statele UE cu cel mai mare declin al producției industriale, în octombrie

România, printre statele UE cu cel mai mare declin al producției industriale, în octombrie
Producţia industrială a scăzut cu 2,2% în zona euro şi cu 1,7% în Uniunea Europeană în octombrie, comparativ cu perioada similară din 2018, Germania, Estonia, Slovacia şi România înregistrând cel mai...

Curs valutar 12 decembrie 2019: Moneda naţională s-a apreciat în raport cu principalele valute

Curs valutar 12 decembrie 2019: Moneda naţională  s-a apreciat  în raport cu principalele valute
Leul s-a apreciat, joi, cu 0,03 bani în raport cu euro (-0,01%), moneda europeană fiind cotată la 4,7791 lei, faţă de 4,7794 lei miercuri. De asemenea, leul a câştigat teren şi în faţa dolarului american,...

24 milioane de euro pentru modernizarea transportului în comun din Târgu Jiu

24 milioane de euro pentru modernizarea transportului în comun din Târgu Jiu
Primarul municipiului Târgu Jiu, Marcel Romanescu, a semnat, la sediul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Vest Oltenia, un contract în valoare de aproximativ 24 de milioane de euro pentru...

Au ales România. Doi francezi fac afacere cu hrana viitorului

Au ales România. Doi francezi fac afacere cu hrana viitorului
Galerie Foto În ultimii ani, românii și-au schimbat și adaptat preferințele culinare, iar interesul pentru alimentația sănătoasă este tot mai mare. Un motiv suficient de puternic pentru doi tineri francezi care s-au...

Factura se plăteşte greu, deşi atârnă uşor

Factura se plăteşte greu, deşi atârnă uşor
Românii întâmpină mari dificultăţi la achitarea facturilor, comparativ cu locuitorii din celelalte state europene. Totuşi, noi rămânem, după plată, cu o mai mare parte din venituri, aceasta însă în...

Peste 5.000 de locuri de muncă sunt disponibile în București

Peste 5.000 de locuri de muncă sunt disponibile în București
Bucureştenii aflaţi în căutarea unui loc de muncă pot alege dintre cele 5.088 de posturi vacante aflate în evidenţele Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti (AMOFM),...

1,8 milioane de români au făcut afaceri în acest an

1,8 milioane de români au făcut afaceri în acest an
Peste 1,8 milioane de români au făcut afaceri, în 2019, în creştere cu 63.000 faţă de anul trecut, iar mai mult de 1,4 milioane dintre aceştia sunt acţionari la companii active, arată un studiu realizat de o...

Indicele ROBOR a urcat la 3,09% pe an

Indicele ROBOR a urcat la 3,09% pe an
Indicele ROBOR la 3 luni a urcat joi la 3,09% pe an, după ce miercuri a crescut la 3,07%, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 2,99%,...

Investițiile Hidroelectrica au fost blocate în 2019 de majorările salariale din construcții

Investițiile Hidroelectrica au fost blocate în 2019 de majorările salariale din construcții
Investiţiile Hidroelectrica au fost blocate în acest an, după ce salariul minim în construcţii a fost majorat, ca urmare a OUG 114/2018, iar contractorii au cerut preţuri mai mari, a declarat directorul genera...

25% dintre noi fac economii la energie

25% dintre noi fac economii la energie
Un sfert din populație spune că face economii maxime la consumul de energie, în contextul în care aproape 90% dintre români consideră că risipa de resurse energetice contribuie la accelerarea schimbărilor...

Explozia datoriilor. Liberalii desăvârșesc opera lui Dăncilă

Explozia datoriilor. Liberalii desăvârșesc opera lui Dăncilă
Bugetul pe anul 2020 va fi fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 3,6 % din PIB și deficit ESA estimat la 3,58 % din PIB, conform proiectului de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicator...
Serviciul de email marketing furnizat de