x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Revoluţia tehnologică bate la uşă, dar România nu-i deschide

0
Autor: Adrian Stoica 06 Feb 2020 - 10:22
Revoluţia tehnologică bate la uşă, dar România nu-i deschide Intact Images


Statisticile europene ne aruncă pe ultimele locuri în topurile sărăciei, la bătaie cu bulgarii. Că are salariul mic o simte în fiecare zi pe pielea lui muncitorul român şi îi reamintesc, an de an, statisticile Comisiei Europene. Suntem aici nu pentru că am fi mai leneşi decât alte naţii, ci pentru că revoluţia tehnologică s-a oprit la graniţele României. Consumăm resurse multe, pentru a produce puţin şi scump, astfel că în bătălia acerbă a competitivităţii pe o piaţă globalizată produsele noastre nu au prea mari şanse.

 

Un indicator relevant pentru nivelul de tehnologizare al industriei este “productivitatea resurselor”. El măsoară consumul de resurse pentru realizarea Produsului Inten Brut (PIB) şi, deşi în ultimii ani am avut o creştere permanenă a PIB, înregistrăm, alături de bulgari, cel mai slab randament al utilizării resurselor pentru formarea lui. Cu numai 0,4 echivalent euro/kg, suntem la mare distanţă de media europeană, care este de 2,04. În ceea ce priveşte fostele ţări comuniste, cel mai bine stă Cehia, cu 1,08 echivalent euro/kg, Ungaria, cu 0,80 şi Polonia, cu 0,61. Cele mai performante ţări din Europa, raportat la acest indicator, sunt Olanda şi Luxemburg, cu 4,17 echivalent euro/kg, Regatul Unit, cu 3,78 şi Italia, cu 3,20. Ceea ce este şi mai grav pentru economia românească este faptul că în ultimii ani acest indicator s-a degradat (0,7 euro/kg în 2016), ceea ce indică o dezvoltare extensivă şi nu una intensivă, în trend cu economiile europene.

 

 

Capacitatea de a utiliza cât mai eficient materiile prime ţine în primul rând de tehnologiile folosite, acestea influenţând în mod direct productivitatea muncii.

 

Dezindustrializarea a crescut productivitatea energetică

Productivitatea consumului de energie (“productivitatea energetică”) este indicatorul care oferă o imagine a gradului de decuplare a consumului de energie de creşterea PIB. Media europeană a ajuns în 2018 la 8,2 euro/kilogram echivalent petrol, în timp ce România a înregistrat 4,86, reuşind să devanseze chiar şi Cehia (4,1), dar fiind mult în spatele Poloniei (7,2). Cele mai mari performanţe la acest indicator le au Irlanda (18,28), Germania (14,48) şi Norvegia (11,84). Evoluţia pozitivă a indicatorului în România, de la 43% din media UE în 2007, la aproape 60% în 2018, trebuie pusă în strânsă corelaţie cu reducerea puternică sau lichidarea capacităţilor de producţie din industria petrochimică şi metalurgie după 1989, ca parte a procesului de dezindustrializare a economiei care a avut ca efect, printre altele, şi reducerea drastică a consumului de energie.

 

Stăm prost la ecoinovare

Un element important al politicile europene pentru creşterea eficienţei utilizării resurselor şi trecerea către o economie cu emisii reduse de carbon este ecoinovarea. Performanţele ţărilor la acest capitol se măsoară prin indicatorul “Eco-Inovation” raportat la media UE, care este echivalent cu 100. Interesul României pentru ecoinovare este la cote scăzute, cu un punctaj de 66 reuşim să depăşim doar Bulgaria, care are 50, şi Polonia, care are 59. În acelaşi timp însă, Slovenia are 107, Cehia 100, iar Ungaria 73. Una din explicaţiile pentru lipsa de interes a companiilor româneşti pentru ecoinovare este inexistenţa politicilor fiscale încurajatoare. Vorbim aici despre scutiri de taxe, credite subvenţionate pentru investiţii, subvenţii directe, toate regăsindu-se printre recomandările Comisiei Europene. Pe de altă parte, România nu a reuşit nici până acum să pună la punct un sistem de achiziţii publice ecologice, deşi despre acest lucru ni se vorbeşte de câţiva ani. Cel mai bine la ecoinovare stau Luxemburg, cu 138, Germania, cu 137, şi Suedia, cu 132.

 

Prin ecoinovare se înţelege orice formă de inovare care îşi propune să realizeze un progres semnificativ şi demonstrabil către o dezvoltare sustenabilă care protejează mediul, prin reducerea impactului asupra mediului, sporirea rezistenţei la presiunile asupra mediului sau printr-o utilizare mai eficientă şi mai responsabilă a resurselor naturale.

Comisia Europeană, 2011

 

Cheltuielile pentru cercetare, la minimum

Un alt indicator relevant pentru preocuparea unei ţări de a avea o economie performantă, orientată spre inovare îl reprezintă cheltuielile alocate pentru cercetare-dezvoltare ca procent din PIB. Cu numai 0,51% din PIB în 2018, deşi avea ca ţintă o alocare de 2%, România a fost la coada UE. Din cele peste 4,7 miliarde de lei alocate, 4,3 miliarde de lei au fost cheltuieli curente (90,8%), şi numai 440,6 milioane lei au fost cheltuieli de capital (9,2%). Comparativ cu procentul alocat de noi, Bulgaria a reuşit să aloce 0,75% din PIB (ţinta era 1,5%), Cehia 1,93% (ţinta era 1%), Ungaria 1,53% (ţinta era 1,8%), iar Polonia 1,2% (ţinta era de 1,7%). Media UE a fost de 2,12% din PIB, iar ţările care au alocat cel mai mult, ca procent, au fost Suedia, cu 3,31, Austria, cu 3,17, şi Germania, cu 3,13.

 

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Oferte pentru construcția tronsonului Zimbor - Poarta Sălajului din Autostrada Brașov - Oradea

Oferte pentru construcția tronsonului Zimbor - Poarta Sălajului din Autostrada Brașov - Oradea
Pentru contractul de proiectare şi execuţie a tronsonului Zimbor - Poarta Sălajului, parte a Autostrăzii Braşov - Târgu Mureş - Cluj - Oradea au fost depuse trei oferte din partea unei asocieri și a două...

Grupul Taparo începe producția a 10 milioane de măști pe lună

Grupul Taparo începe producția a 10 milioane de măști pe lună
Grupul Taparo din localitatea Târgu Lăpuş va produce circa 10 milioane de măşti de protecţie pe lună. Acestea vor fi livrate spitalelor şi unităţilor medicale din România...

Banca Mondială acordă României 400 de milioane de euro pentru oprirea răspândirii pandemiei cu coronavirus

Banca Mondială acordă României 400 de milioane de euro pentru oprirea răspândirii pandemiei cu coronavirus
Guvernul României a accesat linia de asistenţă financiară pre-aprobată, în valoare de 400 de milioane de euro, acordată de Banca Mondială pentru a contribui la prevenirea răspândirii pandemiei de...

Fondurile de pensii, sub presiunea crizei

Fondurile de pensii, sub presiunea crizei
În condițiile în care cotațiile de pe piețele financiare au scăzut destul de abrupt în ultima perioadă, pe fondul incertitudinilor provocate de pandemie, și plasamentele fondurilor de pensii (principalii...

Retragere importantă de la conducerea UniCredit Bank România

Retragere importantă de la conducerea UniCredit Bank România
În ședința Consiliului de Supraveghere UniCredit Bank din 2 aprilie 2020, Dan Pascariu, Președinte al Consiliului de Supraveghere, și-a anunțat decizia de a se retrage din funcție începând cu data de...

Procurarea echipamentelor medicale în contextul pandemiei COVID-19. Disonanță între cadru legislativ și nevoile sociale în prezent.

Procurarea echipamentelor medicale în contextul pandemiei COVID-19. Disonanță între cadru legislativ și nevoile sociale în prezent.
Galerie Foto De la momentul decretării stării de urgență de către Președintele României prin Decretul nr. 195/16.03.2020, în contextul extinderii rapide a pandemiei COVID-19 la nivel mondial, România în doar câteva zile...

ANAF rambursează TVA în valoare de circa 4 miliarde de lei, în luna martie

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) rambursează, în luna martie, TVA în valoare de aproape 4 miliarde de lei pentru 24.526 de deconturi, se arată într-unun comunicat al instituţiei. Media...

Cîțu: Nu sunt luate în calcul tăieri de salarii și pensii. Cred că economia își va reveni după criză

Cîțu: Nu sunt luate în calcul tăieri de salarii și pensii. Cred că economia își va reveni după criză
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a spus, joi, că, în contextul actual al crizei provocate de epidemia de coronavirus, nu sunt luate în calcul tăieri de salarii și de pensii. El a adăugat că este optimist și...

Cristian Onețiu: „Se preconizează că fiecare lună de pandemie activă înseamnă 9 luni de recuperare economică”

Cristian Onețiu: „Se preconizează că fiecare lună de pandemie activă înseamnă 9 luni de recuperare economică”
Cristian Onețiu îi învață pe antreprenori cum să-și gestioneze afacerea în perioada crizei economice provocate de pandemia COVID-19.  Investitorul acționează în această perioadă ca sprijin pentru alți...

Indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 2,57% pe an

Indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 2,57% pe an
Indicele ROBOR la 3 luni a urcat astăzi la 2,57% pe an, de la 2,55% pe an, miercuri, transmite Banca Naţională a României (BNR). În funcție de acesta se calculează costul creditelor de consum în lei cu...

Curățătoriile de haine, obligate să rămână deschise, cer autorităților să-și suspende activitatea

Curățătoriile de haine, obligate să rămână deschise, cer autorităților să-și suspende activitatea
Asociația patronilor de curățătorii și spălătorii de haine din mall-uri a transmis o petiție către autorități prin care cer suspendarea activitatății întrucât sunt expuși...

Noi precizări despre obținerea Certificatului de Situație de Urgență

Noi precizări despre obținerea Certificatului de Situație de Urgență
Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (MEEMA) a publicat noi detalii despre emiterea Certificatului de Situaţie de Urgenţă (CSU) pentru companii. Beneficiarii programelor naţionale care...

Piața muncii: speranțe de revenire după 4-5 luni grele

Piața muncii: speranțe de revenire după 4-5 luni grele
Salariile românilor au crescut puternic anul trecut, în special în construcții și în sectorul bugetar. Cu toate acestea, suntem încă departe de standardele UE, atât la câștiguri, cât și la puterea de...

Planuri de criză și soluții de ultimă oră

Planuri de criză și soluții de ultimă oră
Galerie Foto Pandemia de coronavirus lovește dur afacerile din România. Fie că este vorba despre antreprenori de startup-uri sau de companii cu experiență îndelungată pe piață, criza economică a lovit în plin, însă sub...
Serviciul de email marketing furnizat de