x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

România a aruncat 2,6 miliarde de euro pe importuri de alimente

0
Autor: Daniela Ivan 15 Aug 2016 - 18:30
România a aruncat 2,6 miliarde de euro pe importuri de alimente


Cartofi din Polonia, carne din Spania, lapte din Ungaria, biscuiţi şi pateuri din Germania, mere din Polonia. Sunt doar câteva dintre alimentele aflate în topul importurilor. În goana după preţuri mici, marile lanţuri de retaileri aduc marfă din ţările care subvenţionează anumite alimente. Şi procesatorii se bat să importe carne ieftină, congelată, şi chiar depreciată calitativ, pentru a obţine mezeluri cât mai ieftine.

România a importat alimente în valoare de 2,6 miliarde de euro de la începutul anului și până la finalul lunii mai, potrivit datelor transmise de Institutul Naţional de Statistică la solicitarea Jurnalului Naţional. Asta înseamnă că am băgat lunar peste 520 de milioane de euro în conturile producătorilor străini, în loc să păstrăm aceşti bani în ţară. Problema este că România a ajuns coşul de gunoi al Europei pentru că importăm marfă ieftină, de calitate îndoielnică, care nu corespunde standardelor de calitate.

Importăm mortăciuni

Cei mai mulți bani, mai exact 102 milioane de euro, s-au dus pe carnea de porc venită din Germania, Spania și Ungaria. Explicaţie este că procesatorii care fac mezeluri consumă multă carne din afara ţării pentru că este mai ieftină în urma supraofertei din piaţa europeană generată de embargoul impus Rusiei. „ Din import nu se mai ia carcasa întreagă ca să se tranşeze, să se scoată muşchiul pentru muşchi file, costiţa pentru caiser şi tot aşa. Acum se importă piese care sunt tranşate în Germania, Ungaria, Polonia. Sunt congelate, se aduc ca atare şi se folosesc în industra cărnii din România pentru că sunt mai ieftine”, a declarat Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară. Pe de altă parte, Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, spune că aducem în ţară carne declasată, care ar trebui distrusă. “Băieţii deştepţi golesc depozite din ţările care au rămas cu surplus de marfă în urma embargoului rusesc şi o aduc la fraieri în România. Este vorba de acea carne care este depozitată, congelată tranşată, şi care stă de mult timp în congelatoare şi s-a depreciat şi trebuie schimbată. Băieţii deştepţi din România cumpără acea carne la un preţ derizoriu şi o bagă în mezeluri”, a declarat Baciu.

Pâine şi biscuiţi din Polonia şi Germania

Pe biscuiţi, pişcoturi, pateuri şi alte produse de patiserie şi brutărie s-au dus alte 100 de milioane de euro. Banii au ajuns la producătorii din Polonia, Germania şi Bulgaria. Am ajuns în situaţia de a exporta grâu, ca materie primă, şi să importăm produse de patiserie şi brutărie congelate, precum pateuri congelate, chiar şi pâine congelată

Şi ciocolata şi produsele care conţin cacao sunt în topul importurilor cu 85,7 milioane de euro, în primele cinci luni ale anului. Sunt politicile făcute în aşa fel încât  hipermarketurile colaborează cu multinaţionalele din ţările lor şi în felul ăsta se produc importuri, spun producătorii autohtoni.

Laptele nu mai e lapte

România a importat 86,3 milioane de litri de lapte şi smântână în primele cinci luni ale anului, potrivit datelor de la Statistică. Problema este că acest lapte este de proastă calitate, este un amestec de lapte şi alte alimente, spun producătorii. “ Laptele care vine de afară nu e lapte, are un procent de 20-30% lapte, restul e altceva. Făină de grâu, grăsime de porc, amidon şi soia, scrie şi pe sticlă, dar oamenii nu citesc”, susţine preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli. Acesta mai spune că dintr-un litru de lapte de la fermieri se fac patru pentru vînzare.

Pe de altă parte, importurile de brânză şi caş s-au ridicat la 69,4 milioane de euro, în primele cinci luni ale anului, în condiţiile în care ţăranii aruncă laptele pentru că nu au unde să-l vândă. “Formele de sprijin şi subvenţiile sunt mult mai mari în ţările de unde vin importurile. Preţurile la materia primă şi la unele produse sunt mult mai mici decât cele care se produc în România”, spune Dragoş Frumosu.

Mâncăm cartofi furajeri

Importurile de cartofi au depăşit 105 milioane de kilograme, deşi aceste legume sunt pline de pesticide. “Ştiţi ce cartof pătrunde în România? Cartoful care afară este pentru furajare, pentru hrana animalelor. Cartoful mare, care are diametrul peste 5 cm,  nu se consumă afară pentru că este plin de substanţe chimice. La noi e invers, trebuie să fie mare”, spune Laurenţiu Baciu. Acesta a dat exemplul fermierilor din Israel care folosesc 1.000 de kilograme de îngrăşăminte la hectar, în condiţiile în care fermierii români nu-şi permit mai mult de 200 de kilograme, deci de cinci ori mai puţin.

“Eu acum 15 ani producem 7-8 mii de tone de cartofi, acum mai produc cât să dau la muncitori. Nu am desfacere, nu am unde să-i vând”, spune Baciu.

Mere, made în Polonia

Peste 76. 572 de tone de mere au fost aduse din țările din jurul nostru, dar mai mult de jumătate, respectiv 39.765 de tone, din Polonia, deşi există mere şi în România. “Livezile s-au înmulţit, merele româneşti merg la industrializare, nu ai cui să le vinzi, le faci rachiu. Avem zeci de mii de hectare de mere, dar fermierii sunt în faliment şi nu au unde să-şi desfacă marfa”, spune Baciu.

Restul importurilor de fructe sunt normale, având în vedere că nu se cultivă în țară. Citricele se află pe poziția a cincea. Românii au consumat în primele cinci luni ale anului peste 126.000 tone de portocale, mandarine, grapefruit sau lămâi. Acestea au fost aduse din Grecia și Turcia, Spania și Egipt, dar și din Germania, Italia și Franța. Importurile de banane se ridică la 76.820 de tone și vin din Franța, Belgia și Olanda. Cu alte cuvinte, nu importăm întotdeauna la prima mână.

 

“ Ministerul Agriculturii şi parlamentarii europeni trebuie să facă lobby la Bruxelles astfel încât să avem şi noi aceleaşi drepturi ca şi celelalte state. De ce subvenţia în România a rămas, ca valoare, ultima comparativ cu cea din alte ţări? Nu pot să-mi explic decât într-un singur fel. Europenii vor să consumăm de la ei şi să nu producem noi” - Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară

 

 

“Agricultorii români pot produce suficient, însă nu pot pătrunde cu marfa în supermarketuri, care nu fac decât să-şi desfacă produsele din ţările de origine. Produsele româneşti s-au mutat pe marginea şanţurilor şi la şosea. Producem marfă mult mai bună calitativ, dar nu avem unde să o vindem. Până au apărut supermarketurile pieţele erau pline şi erau magazine în care vindeam, acum le-au închis pe ale noastre şi le-au deschis pe ale lor” - Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli

 

Cine sunt cei mai mari importatori de produse alimentare

În topul primilor 10 importatori se află patru mari lanțuri de retaileri, ceea ce justifică și importurile foarte mari de cartofi din Franţa şi Germania, dar şi produse de patiserie şi brutărie din Germania şi Polonia. Totodată aşa se explică şi citricele şi bananele importate la mâna a doua din Germania şi Franţa, ţările de origine ale celor patru retaileri.

În top se mai află și trei producători de țigarete și o fabrică producătoare de zahăr, SC Agrana, care aduce trestie şi sfeclă de zahăr în România. Şi italienii de la Fereero vând mult în România, deşi nu au o fabrică locală. Ei deţin mărcile Nutella, ouăle Kinder,Tic Tac şi celebrele bomboane Ferrero Rocher.

 

Top 10 firme

SC Lidl Discount SRl

SC Kaufland România

British American Tobacco

Philip Morris Internaţional

SC Rewe România

SC Nestle România

SC JT Internaţional

SC Agrana România

SC Auchan România

SC Ferrero România

Carnea de porc importată care se vinde în România este cumpărată pe nimic deoarece stă cu lunile, chiar cu anii, prin congelatoare. Este apoi descongelată şi vândută la preţuri de “ promoţie”


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Profilul angajatului care a lucrat remote în timpul Covid-19

Profilul angajatului care a lucrat remote în timpul Covid-19
Angajatul care a lucrat remote în timpul Covid-19 are sub 45 de ani, cel mult 5 ani de experiență, lucrează în servicii și e îngrijorat privind perspectivele, arată BestJobs. Mai bine de jumătate (58%)...

Violeta Alexandru: Guvernului îi va fi greu să plătească șomajul tehnic dacă revenim la starea de urgență

Violeta Alexandru: Guvernului îi va fi greu să plătească șomajul tehnic dacă revenim la starea de urgență
În cazul în care România ar reveni la starea de urgenţă, guvernului îi va fi greu să plătească şomajul tehnic, conform declarațiilor ministrului Muncii și Protecției Sociale, Violeta...

Curs valutar. Euro rămâne la 4,84 lei. ROBOR se menține stabil. Prețul aurului stagnează

Curs valutar. Euro rămâne la 4,84 lei. ROBOR se menține stabil. Prețul aurului stagnează
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 4,8418 lei/euro, 4,2893716 lei/dolar, 5,4092 lei/liră sterlină, 4,5555 lei/franc elveţian. Curs de referinţă anunțat, ieri, de BNR a ...

Care au fost veniturile lunare pe gospodărie în primul trimestru din 2020. La cât au ajuns cheltuielile

Care au fost veniturile lunare pe gospodărie în primul trimestru din 2020. La cât au ajuns cheltuielile
Veniturile medii lunare pe gospodărie au fost de 5.119 lei în primul trimestru din 2020, din care s-au cheltuit 4.269 de lei, transmite Institutul Naţional de Statistică (INS). În intervalul...

Deficitul comercial a atins cote alarmante. Peste 7,3 miliarde de euro în primele cinci luni ale anului 2020

Deficitul comercial a atins cote alarmante.  Peste 7,3 miliarde de euro în primele cinci luni ale anului 2020
Deficitul comercial al României a ajuns la 7,34 miliarde de euro în primele cinci luni ale anului, în creştere cu 742,3 milioane de euro, față de aceeaşi perioadă din 2019, arată...

Inflația a crescut la 2,6% în luna iunie 2020

Inflația a crescut la 2,6% în luna iunie 2020
Rata anuală a inflaţiei a crescut la 2,6% în luna iunie 2020, de la 2,3% în perioada precedentă. Produsele alimentare s-au scumpit cu 5,35%, serviciile cu 2,78%, iar produsele nealimentare cu 0,68%,...

Fermierii pot depune deconturile pentru măsura "Bunăstarea animalelor" până la 31 iulie

Fermierii pot depune deconturile pentru măsura "Bunăstarea animalelor" până la 31 iulie
Deconturile și documentele justificative pentru Măsura 14 - "Bunăstarea animalelor" pot fi depuse până la 31 iulie, transmite APIA. Este vorba de pachetul pentru trimestrul al II-lea a) - plăţi în...

Tinerii care se mută la țară pot primi 50.000 de euro

Tinerii care se mută la țară pot primi 50.000 de euro
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat Ghidul Solicitantului aferent programului de finanțări europene nerambursabile „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” - Submăsura 6.1...

Cum a ajuns România campioana europeană a dobânzilor

Cum a ajuns România campioana europeană a dobânzilor
Cu dobânzi de peste 4,5% pe care trebuie să le plătească pentru împrumuturile pe termen lung, România este, de departe, țara cu cele mai mari costuri de finanțare din Uniunea Europeană, arată datele Eurostat an...

România atipică! Costul caselor și chiriilor: comparație primele trimestre 2007/2020

România atipică! Costul caselor și chiriilor: comparație primele trimestre 2007/2020
Din 2007 până în 2020, prețul caselor și chiriilor au avut pe ansamblul UE evoluții asemănătoare,  crescând cu 20,8%, respectiv 20,5%. O ușoară scădere la prețul caselor s-a înregistrat în...

Ghidului Solicitantului pentru submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri

Ghidului Solicitantului pentru submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță publicarea versiunii finale a Ghidului Solicitantului pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul...

Despăgubiri pentru secetă

Despăgubiri pentru secetă
Guvernul va institui o schemă de ajutor de stat în valoare de 1,088 miliarde de lei pentru despăgubirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal, ale căror culturi din toamna anului 2019 au fost afectate de...

Agricultura cu mobilul

Agricultura cu mobilul
În zilele noaste este aproape imposibil să găsiţi pe cineva care să nu aibă un smartphone sau o tabletă. Aceste tehnologii de ultimă generaţie vin în ajutorul utilizatorilor datorită multiplelor funcţii pe ca...

Modificări de legislație privind beneficiarii reali ai companiilor

Modificări de legislație privind beneficiarii reali ai companiilor
Din 9 iulie  2020 intră în vigoare o serie de modificări la legislația pentru translarea Directivei UE  în materia spălării banilor și finanțării terorismului. Astfel, NU mai este impusă...
Serviciul de email marketing furnizat de