România accelerează împrumuturile la costuri duble faţă de vecini

Dobânzile la care se împrumută statul român se apropie de jumătatea nivelului de vârf din perioada de criză. Pe parcursul anului trecut, în timpul guvernării Vioricăi Dăncilă, a fost înregistrată o scădere a dobânzilor, dar spre finele intervalului, odată cu instalarea lui Ludovic Orban la Palatul Victoria, au urcat iar, însă fără să depăşim cota de la 1 ianuarie 2019. Deşi ne lăudăm cu cea mai mare creştere economică din Europa Centrală şi de Est, suportăm cele mai piperate costuri de finanţare, relevă o analiză făcută pentru creditele guvernamentale, în euro, pe 10 ani. Aceasta, pe fondul dezechilibrelor macroeconomice, reliefate de deficite, inflaţie, şi o structură nepotrivită a cheltuielilor, după cum arată specialiştii.

România avea, la finele lui 2018, o datorie guvernamentală de 35% din Produsul Intern Brut (PIB), una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană, în condiţiile în care media spaţiului comunitar era de 85,9%, conform datelor Eurostat. Cel mai probabil, pe durata anului trecut, nivelul s-a menţinut sub 40%, considerat de Fondul Monetar Internaţional (FMI) ca prag pentru o creştere semnificativă a riscului de recesiune.

Recordul lui Boc

Dacă ne uităm la împrumuturile pe 10 ani, vom observa că statul român plătea o dobândă anuală de 4,19%, potrivit datelor de pe site-ul Investing.com pentru începutul acestui an (1 ianuarie 2020). Pe parcursul lui 2019, nivelul a coborât de la 4,82% la 1 ianuarie, până la un minim de 4,0% la 1 septembrie, apoi a început să urce. La finele săptămânii trecute (24 ianuarie), dobânda era de 4,3%, conform TradingEconomics.com. Vârful de sarcină al deceniului (luându-se în calcul valorile de la început de lună) a fost la 1 august 2011, pe vremea Executivului condus de Emil Boc, când dobânda atingea 7,391%.

Grecii duc povară grea

Grecia este ţara cu cea mai apăsătoare datorie guvernamentală, 181,2% din PIB. În perioada de după criza mondială, autorităţile de la Atena au fost admonestate de Comisia Europeană şi de FMI pe această temă, iar ţara a intrat în programe de asistenţă financiară şi ajustare economică. Grecia are un record uriaş la dobânzile pentru împrumuturile pe 10 ani: 36,591% la 1 februarie 2012. La ora actuală, Grecia stă însă mai bine decât România, cu o dobândă de numai 1,294% la începutul anului. A încheiat săptămâna trecută la 1,87%.

Fără griji la sud de Dunăre

Bulgaria are una dintre cele mai mici datorii din UE, de numai 22,3% din PIB. La acest capitol o întrec numai Luxemburg (21%) şi Estonia (8,4%). În plus, se împrumută, în prezent, la costuri avantajoase, de numai 0,275% la începutul anului, respectiv 0,4% la 24 ianuarie. Vecinii de la sud de Dunăre nu au acuzat şocuri grave, vârful deceniului fiind, de asemenea, o dobândă modestă, de 6,37% la 1 aprilie 2010. Bulgaria are, începând cu anul 1997, un curs fix între moneda naţională leva şi cea europeană.

Ungurii nu stau pe roze

Vecina noastră de la vest, Ungaria, se împrumută mai scump decât Bulgaria, dar mult mai ieftin decât noi. Dobânda la 1 ianuarie se situa la 2,09%, iar la sfârşitul săptămânii trecute, era de 2,16%, procentaje aflate pe la jumătate faţă de cele al României. Ungurii au coborât însă de la un record considerabil al ultimilor 10 ani, 9,94% la 1 decembrie 2011. Statul maghiar a încheiat 2018 cu o datorie apreciabilă, de 70,2% din PIB, nivel dublu comparativ cu noi.

Polonia, se împrumută la dobânzi de 2,244% (1 ianuarie), respectiv 2,085% (24 ianuarie). A avut un vârf deloc îngrijorător, de 6,340% la 1 ianuarie 2011. Polonia are o datorie guvernamentală de 48,9% din PIB, mai mică decât cea a Ungariei, dar sensibil peste datoria României.

„Cealaltă planetă” a Europei

Ţările dezvoltate par a contura „o altă planetă”, aflată undeva dincolo de cele considerate emergente, după criteriul împrumuturilor şi costurilor. Italia are o datorie guvernamentală de 134,8% din PIB, cea mai împovărătoare datorie din UE, în afară de Grecia. Datoria statului din Peninsulă se cifrează la 2.380 miliarde de euro, de peste 30 de ori mai mare decât cea a României, care însumează 70,9 miliarde de euro. Cu toate acestea, Italia achită dobânzi mici: 1,224% la 1 ianuarie, 1,26% la 24 ianuarie. Recordul deceniului a fost şi el unul scăzut, de 7,079%, pe 1 noiembrie 2011.

Criteriile luate în calcul de creditori

Un criteriu important în stabilirea dobânzilor la care se împrumută un stat îl reprezintă riscul de ţară, spune Iancu Guda, preşedintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR). „Contează foarte mult macroechilibrele, în special cel fiscal. Dacă faci deficite, creditorul se uită la structura cheltuielilor, vrea să vadă pe ce dai banii. În cazul în care îi arunci în pensii şi consum, generezi importuri şi atunci e dezastru, pentru că, practic, banii trebuie multiplicaţi”, a afirmat Guda. El a făcut analogie cu situaţia în care o firmă se împrumută de la bancă. Astfel, dacă firma ia banii pentru salarii, banca o întreabă cum va mai plăti împrumutul. Dar dacă îi ia pentru investiţii, banca va zice „da, pentru că ai de unde să îi dai înapoi”, a explicat analistul. În viziunea acestuia, un alt factor luat în considerare este inflaţia. „Pe pieţele externe, statele se împrumută în monedă străină”, a punctat Iancu Guda. Deprecierea monedei naţionale poate provoca probleme similare celor întâmpinate de persoanele fizice care acum câţiva ani au contractat credite în franci elveţieni şi apoi nu au mai putut să ramburseze, deoarece leul scăzuse în raport cu această valută.

Ratingurile şi perspectivele Standard & Poor’s

                                                                                      Sursa: TradingEconomics

*ratingurile sunt făcute pe patru clase descrescătoare, de la A la D. În cadrul unei clase dublarea sau triplarea literei indică un scor mai mic, iar semnul minus indică, de asemenea, o treaptă inferioară în cadrul aceleiaşi subclase. În plus, săgeţile arată perspectivele, de creştere (↑), de scădere (↓) sau perspectivă stabilă (fără săgeată).