România, fruntaşă la şcoala NATO dar corijentă în UE

Comisia Europeană atenţionează România că are unul dintre cele mai ridicate deficite bugetare din UE, dar aceasta se întâmplă în condiţiile în care alocăm pentru cheltuielile militare unul dintre cele mai mari procente din PIB. Aşadar, putem spune ne-am făcut lecţiile faţă de NATO, cu preţul de a încasa o urecheală din partea Executivului de la Bruxelles.

NATO estimează că anul acesta vom cheltui pentru apărare 5 miliarde de dolari, la preţuri şi rate de schimb curente, sumă echivalentă cu 2,04% din Produsul Intern Brut (PIB). După acest criteriu, ne vom situa pe locul 4 în Europa, după Grecia (2,24%), Marea Britanie şi Estonia (ambele cu 2,13%).

Totodată, Comisia Europeană previzionează pentru România, în cea mai recentă prognoză, un deficit bugetar de 3,5% din PIB, cel mai mare din UE şi unul dintre cele două situate peste pragul de 3%, prevăzut prin Tratatul de la Maastricht, alături de cel al Franţei, de 3,1%. Numai că Franţa va distribui la armată doar 1,84% din PIB.

O altă ţară dezvoltată, Italia, are estimat un deficit bugetar de 2,5% din PIB, dar şi cheltuieli militare de numai 1,22% din PIB. La rândul ei, Spania va înregistra, potrivit estimărilor, un deficit de 2,3% din PIB, dar va aloca la apărare mult mai puţin decât noi, 0,92% din PIB.

Doar Cipru stă mai prost

Situaţia de anul trecut a fost una aproximativ similară. România a înregistrat în 2018 un deficit bugetar de 3% din PIB, conform datelor Eurostat, astfel că ne situăm la limita normelor comunitare. La acest capitol, dintre ţările Uniunii Europene, numai Cipru ne întrece, cu un nivel de 4,8%.

Pe de altă parte, România a livrat pentru apărare, în anul precedent, circa 4,36 miliarde de dolari, reprezentând 1,82% din PIB, după cum arată site-ul NATO. Desigur, dacă am fi alocat un procent mai redus, am fi avut un deficit bugetar mai mic, deci ne-am fi aflat la o distanţă confortabilă de pragul comunitar.

La egalitate cu Franţa

Dintre statele europene, cheltuieli pentru armată mai mari decât România au avut anul trecut numai Grecia (2,23%), Marea Britanie (2,14% din PIB), Polonia (2,02%), Turcia (1,85%) şi Ţările Baltice: Estonia (2,00%), Letonia (2,01%), Lituania (1,98%). De asemenea, Franţa se află la acelaşi nivel cu noi, 1,82%.

Pentru comparaţie cu o ţară dezvoltată, Spania a raportat un deficit bugetar de 2,5% din PIB, dar a direcţionat către apărare doar 0,92% din PIB. Iar vecina Ungaria, cu un deficit bugetar de 2,2%, a alocat pentru cheltuieli militare 1,15% din PIB, procentaj sub 65% din nivelul României.

Somaţie de la Bruxelles

Comisia Europeană a solicitat autorităţilor române, într-un document publicat la începutul lunii iunie 2019, „să asigure respectarea recomandării Consiliului UE cu scopul de a corecta abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu”. Consiliul UE a declarat că „România nu a luat măsuri pentru reducerea deficitului bugetar” și cere „o ajustare mai severă” până în octombrie, în special pe partea de cheltuieli ale statului.

Ţară disciplinată

România este una dintre cele mai disciplinate ţări europene membre NATO. Începând cu anul  2013 şi până în 2018, am avut numai creşteri reale ale cheltuielilor militare, ca procent din PIB. În aceeaşi situaţie se mai află doar Estonia, Letonia, Lituania şi Turcia. În ultimii doi ani, România a consemnat majorări semnificative, 31,38% în 2017 şi 9,92% în 2018, iar estimările pe anul în curs vizează un salt de 15,59%.

Ce cumpără Ministerul Apărării

Ministerul Apărării derulează, într-o perioadă de 10 ani, cu începere din 2018, un program care cuprinde o serie de achiziţii de echipamente precum: sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM) în valoare de 4 miliarde de euro, sisteme integrate de arme SHORAD-VSHORAD de 2,1 miliarde de euro, corvete multifuncţionale de 1,6 miliarde de euro, sisteme tip lansator multiplu de rachete de 690 milioane de euro, transportoare blindate de 370 milioane de euro, sisteme de instalații mobile de lansare rachete antinavă de 200 milioane de euro, sisteme C4I cu capabilităţi de integrare ISTAR de 180 milioane de euro. Totalul acestor sume depăşeşte 9 miliarde de euro (peste 10 miliarde de dolari, la cursul actual).

Alături de România doar trei alte state comunitare (Letonia, Lituania şi Polonia) au prevederi legislative la nivel naţional sau acorduri politice prin care se impune o limită minimă de 2% din PIB pentru cheltuielile militare.

Explicaţie foto: Grecia, Marea Britanie şi Estonia sunt singurele state membre care ne vor depăşi anul acesta la bugetul alocat apărării, ca procent din PIB