x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

România, la fel de vulnerabilă în faţa crizei ca în 2008

0
Autor: Valentin Gros 24 Mar 2020 - 12:39
România, la fel de vulnerabilă în faţa crizei ca în 2008 Diana Oros


Pandemia de coronavirus anunță un nou val recesionist la nivel global și găsește România într-o situație asemănătoare celei din 2008. Acum, ca și atunci, Produsul Intern Brut (PIB) se află pe un trend ascendent, dar acuzăm deficite severe și o inflație destul de ridicată. Criza izbucnită în urmă cu 12 ani a avut o cauză pur financiar-bancară, însă de data aceasta au mai apărut două vulnerabilități, în domeniul medical și în întregul sistemul de business, veniturile tuturor categoriilor de populație fiind afectate. Specialiștii ne avertizează să ne pregătim pentru o scădere economică mai mare, pe plan mondial și local, declinul urmând să depășească 10%.
 
 
Criza financiară mondială a avut ca punct de pornire data de 15 septembrie 2008, când a fost anunțat falimentul grupului bancar american Lehman Brothers, urmat apoi de alte „cutremure” în sistemul financiar mondial. România avea să încheie acel an cu o creștere a PIB de 9,3%, cea mai mare din Uniunea Europeană, a cărei medie a fost de numai 0,5%, potrivit datelor Eurostat. Pe locurile următoare în top s-au clasat, atunci, la distanțe apreciabile de noi, Bulgaria (6,1%) Slovacia (5,6%) și Polonia (4,2%). Dar au fost și state membre cu declinuri economice severe, precum Estonia (-5,1%) sau Irlanda (-4,5%).
Recesiunea ne-a lovit puternic
Anii de criză ne-au lovit însă puternic. România a consemnat mari scăderi la acest capitol, de -5,5% în 2009 și -3,9% în 2010. Economia UE a coborât cu -4,3% în 2009, când toate țările membre au înregistrat scăderi, cu excepția Poloniei, care a urcat cu 2,8%. În 2010, spre deosebire de România, UE a trecut în teritoriu pozitiv, cu o majorare medie de 2,2%. Astfel, la noi, recesiunea a stat mai mult, PIB-ul nostru intrând pe creștere abia în 2011, când am avut un avans de 2%, peste media UE, de 1,8%. În 2019 România a raportat, de asemenea, o creștere economică substanțială, de 4,1%, mult peste media UE, de 1,5%. De data aceasta, spațiul comunitar a înregistrat o evoluție mai compactă, în sensul că niciunul din cele 27 de state nu a raportat scădere.
Mai risipitori decât europenii
România a intrat în criza financiară cu un deficit bugetar printre cele mai ridicate, 5,4% din PIB în 2008, an în care UE raporta o medie de numai 2,5%. Situația s-a agravat pentru noi în 2009 și 2010, când am consemnat niveluri uriașe, de 9,1% și 6,9%, dar atunci nici spațiul comunitar în ansamblu nu stătea pe roze, având cote de 6,6% și 6,4%. Ulterior, am reușit să reducem deficitul, până la un minimum de 0,6% în 2015 (când media UE era de 2,4%), dar apoi lucrurile iar au luat o întorsătură neplăcută.
 
Prea puțini bani la buget
Anul trecut a fost încheiat de România cu un deficit bugetar de 4,6% din PIB, în timp ce Comisia Europeană estimează pentru UE o medie de numai 0,9%. Deja am depășit pragul de 3% prevăzut de Tratatul de la Maastricht, prag pe care îl atinsesem în 2018, când, de asemenea, am întrecut cu mult media UE, de 0,7%. România stă însă prost la acest bilanț, în condițiile în care Guvernul atrage o mică parte din cât produce economia, comparativ cu celelalte țări. La noi, veniturile statului au oscilat între 25,8% în 2009 și 27,1% în 2018. În aceleași perioade, media celor 27 de state care compun astăzi UE a variat de la 39% la 41%, conform Eurostat. Franța, una dintre cele mai puternice economii europene, a realizat venituri de 44% în 2009 și 48,2% în 2018.
Suntem campionii inflaţiei
Ritmul de creștere a prețurilor a fost și mai este încă o problemă pentru România. În 2008 am avut o rată a inflației de 7,9%, mult peste media UE, de 3,7%. Atunci însă erau țări cu niveluri mai mari, precum Letonia (15,3%) sau Bulgaria (12%). Apoi, România a coborât la cote mai mici, 5,6% în 2009, 6,1% în 2010, dar asta în timp ce UE se ducea cu inflația foarte jos, 1% în 2009, 2,1% în 2010. De data asta, stăm mai bine la nivelul indicelui, dar mai prost în raport cu celelalte state. Am înregistrat cele mai ridicate rate din spațiul comunitar în 2018 și 2019, de 4,1% și, respectiv, 3,9%, evident peste mediile de UE, de 1,9% și 1,5%.
 
 
Rata șomajului a fost anul trecut de 3,9%, sensibil mai mică decât recordul de 7,2% din 2011. Ne putem însă aștepta ca numărul celor fără un loc de muncă să crească în perioada următoare, având în vedere sistarea sau limitarea activităților în multe companii. Pe de altă parte, foarte mulți dintre cei care în această perioadă au revenit din străinătate vor apela la stat pentru acordarea de ajutoare sociale, deoarece nu au nicio sursă de venit. Așadar, statul va fi obligat să bage adânc mâna în buzunar pentru susținerea financiară a acestor persoane.

Strângem punga numai la ananghie
Criza financiară mondială ne-a adus și un aspect pozitiv și anume faptul că a domolit frenezia consumului de produse provenite din străinătate. Dacă în 2008 aveam un deficit comercial de 23,5 miliarde de euro, anul următor acesta a scăzut la mai puțin de jumătate, până la 9,8 miliarde de euro, după cum arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Importurile s-au redus atunci cu 32,3%, până la 38,8 miliarde de euro, în timp ce exporturile au coborât cu 13,9%, la 29 miliarde de euro. Deficitul avea să mai scadă puțin în 2010, până la 9,5 miliarde de euro, în condițiile creșterii importurilor până la 46,8 miliarde de euro, dar și a exporturilor, la 37,3 miliarde de euro. Între timp însă, lucrurile s-au agravat. România a efectuat anul trecut importuri de 86,3 miliarde de euro și exporturi de 69 miliarde de euro, înregistrând un deficit al balanței comerciale de 17,3 miliarde de euro, cu peste 2 miliarde de euro mai mare decât cel din 2018.
 
 
Pierdem avere toți, în fiecare zi
Criza din 2008 a fost una strict financiară, provocată de supralicitarea prețului din imobiliare, a spus Adrian Mitroi, profesor de economie comportamentală la ASE. În schimb, anul acesta ne putem aștepta la „furtuna perfectă, generată de trei crize concomitente - medicală, financiară și economică”, anticipează expertul. El estimează că economia mondială și, implicit, cea a României vor suferi în 2020 „scăderi cu două cifre”, deci de peste 10%. Profesorul anticipează că pe lângă declinurile la nivel de PIB, se vor face simțite și creșteri, de o manieră similară, la deficitele bugetar și comercial. Inflația va fi însă ferită de explozii, pentru că băncile centrale vor trece la „finanțarea monetară a deficitelor”, cumpărând titluri de stat și în acest fel, „vor arunca inflația de la o țară la alta, ceea ce va tampona”, crede Adrian Mitroi. Acest comportament al băncilor centrale va fi „o consecință naturală și necesară, pentru că nimeni nu va mai dori să achiziționeze obligațiuni guvernamentale”, a punctat specialistul. Potrivit acestuia, România ar fi fost avantajată dacă ar fi făcut parte din zona euro, pentru că ar fi avut acces la finanțare de la Banca Centrală Europeană, „dar așa, suntem pe cont propriu”.
 
 

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Munca și cursurile se pot face online, dar cu întâlniri periodice

Munca și cursurile se pot face online, dar cu întâlniri periodice
Recrutarea s-a mutat în mare măsură în mediul online, mai ales de la declanșarea pandemiei, însă acest domenniu de activitate nu poate fi susținut integral fără contact fizic. Unele locuri de muncă pot fi obț...

10 hectare de pădure pe zi tăiate la ras. 20 mil. mc de lemn, furate

10 hectare de pădure pe zi tăiate la ras. 20 mil. mc de lemn, furate
Suprafaţa pădurilor tăiate anul trecut a fost de 190.610 hectare, în creștere cu 9.049 de hectare față de 2018, din care au fost tăiate la ras 3.518 hectare (+83 ha față de 2018). Asta înseamnă 9,6 hectare pe...

Un centru APIA avertizează: „Sunați la primării să ne trimită adeverințele!”

Un centru APIA avertizează: „Sunați la primării să ne trimită adeverințele!”
Funcționarii unui centru județean APIA - Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură - au trimis un SMS fără precedent agricultorilor din județ, care riscă să piardă banii ce le-ar reveni de drept î...

Insuficiența calificării pentru angajare, la maxime istorice

Insuficiența calificării pentru angajare, la maxime istorice
Banca Națională a României (BNR) prezintă, în ultimul său Raport asupra Inflației, evoluția indicatorului de „necorelare a pregătirii candidaților”, evidențiind ponderea candidaților la angajare care nu...

Circa 5.000 de restaurante se vor închide în acest an. Pierderi de 500 de milioane de euro pe lună

Circa 5.000 de restaurante se vor închide în acest an. Pierderi de 500 de milioane de euro pe lună
Industria restaurantelor va pierde circa 5.000 de locaţii la nivel naţional, adică 10% din total, întrucât acestea nu se vor mai putea redeschide în perioada următoare, a...

Industria hotelieră ar putea avea pierderi de circa un miliard de euro în acest an

Industria hotelieră ar putea avea pierderi de circa un miliard de euro în acest an
Industria hotelieră estimează pierderi de circa un miliard de euro, după cum a anunţat Călin Ile, preşedintele Fedderației Industriei Hoteliere din România (FIHR). "În industria hotelieră, în...

România nu mai are cea mai mare inflație din UE

România nu mai are cea mai mare inflație din UE
România nu mai are cea mai mare rată a inflaţiei din Uniunea Europeană, a precizat ministrul Finanţelor, Florin Cîţu. "PSD a ţinut voit trei ani de zile Romania în topul ruşinii în UE. În guvernarea s...

România pe ultimul loc în UE la sumele alocate pentru prestațiile familiale

România pe ultimul loc în UE la sumele alocate pentru prestațiile familiale
România se află pe ultimul loc în UE la sumele alocate anual pentru prestaţiile familiale, cu 104 euro pe cap de locuitor în 2017. Media în spațiul comunitar a fost de 675 de euro. Bulgaria a...

Măsuri active de sprijin pentru piața muncii de la 1 iunie

Măsuri active de sprijin pentru piața muncii de la 1 iunie
Executivul a aprobat o serie de măsuri active de sprijin pentru angajaţi şi angajatori și continuă acordarea indemnizaţiei de şomaj tehnic, în domeniile de activitate unde nu s-au ridicat...

ASF, somată să sancţioneze drastic abuzurile asigurătorilor

ASF, somată să sancţioneze drastic abuzurile asigurătorilor
Autoritatea de Supraveghere Financiară va convoca mâine reprezentanţii companiilor de asigurări, ai transportatorilor şi consumatorilor pentru a se pune de acord în ceea ce priveşte modificarea Legii RCA, având...

Politicienii, chemaţi să ajute agricultura şi industria alimentară

Politicienii, chemaţi să ajute agricultura şi industria alimentară
Opt organizaţii patronale şi sindicate din agricultură şi industria alimentară, reunite într-un comitet de iniţiativă, solicită adoptarea de urgenţă a unui plan de măsuri pentru protejarea şi promovarea...

România are tot mai puțini copii, dar afacerile pentru ei înfloresc

România are tot mai puțini copii, dar afacerile pentru ei înfloresc
Statisticile oficiale raportate cu ocazia Zilei Copilului arată că, pe de-o parte, populația sub 18 ani este într-o scădere continuă și chiar accelerată în ultimii ani, dar de cealaltă parte, afacerile cu...

Cum a gestionat Germania pandemia COVID-19

Cum a gestionat Germania pandemia COVID-19
BERLIN- Germania este adesea menționată ca un exemplu pozitiv al modului de gestionare a pandemiei COVID-19. Am avut succes în prevenirea supraîncărcării sistemului nostru de sănătate. Curba infecțiilor este...

Vreți trenuri? CFR are nevoie de o sumă colosală să întreacă trotineta

Vreți trenuri? CFR are nevoie de o sumă colosală să întreacă trotineta
Pentru români, trenurile de mare viteză rămân un proiect science fiction pentru mult timp de acum înainte. Noi trebuie să ne mulţumim cu trenurile care înregistreză printre cele mai mici viteze medii din Europa...

Metodologia-cadru de organizare a examenului național de definitivare în învățământ

Metodologia-cadru de organizare a examenului național de definitivare în învățământ
În contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea COVID-19, Ministerul Educației și Cercetării a adoptat următoarele modificări și completări ale Metodologiei-cadru de organizare și...
Serviciul de email marketing furnizat de