Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ţara noastră ar putea folosi anual circa 3-4 milioane de hectare de teren neîntrebuinţat în agricultură pentru realizarea de culturi energetice, a declarat Jean Valvis, co-preşedinte al grupului pentru energie din cadrul Consiliului Investitorilor Străini (CIS) din România şI proprietarul Valvis Holding.
CIS cere de mai bine de un an ca România să adopte normele de aplicare ale legii energiilor regenerabile. Aceasta a fost votată în 2008 şI prevede mai multe facilităţi pentru investitorii în energiile verzi, dar care n-au fost discutate în prealabil cu Comisia Europeană (CE) şI ca atare există probleme în aplicarea ei.
“Există o fază schizofrenică în România: încă nu există proiecte în energia regenerabilă dar pe noi ne preocupă supercompensarea producătorilor”, s-a revoltat Valvis, într-o conferinţă. “E un mare potenţial al României, dar e unul mort”, a spus el.
El spune că România şI românii trebuie să conştientizeze că din 2013 fiecare tonă de dioxid de carbon va fi plătită, conform directivelor europene şI că undeva în societate acest cost trebuie plătit de cineva. “|n 2-3 ani, dioxidul de carbon va fi plătit, dacă vreţi ca copiii dumneavoastră să respire aer curat, cineva trebuie să plătească acest cost”, a precizat el.
Valvis a anunţat că are mai multe proiecte de investiţii în biomasă, dar că acestea sunt blocate de lipsa cadrului legislativ, respectiv normele legii 220?2008, şI faptul că în ţara noastră legile se schimbă foarte des, ceea ce alungă investitorii.
“Dacă se face orice modificare la lege, eu voi anula orice proiect de investiţii”, a completat el.
“Autorităţile române au trimis Directoratului pentru Competiţie al Uniunii Europene o propunere privind posibilitatea de a revizui schema de acordare a certificatelor verzi, începând cu 2017, în funcţie de profitabilitatea proiectelor implementate până la data respectivă. Această abordare afectează planurile de afaceri pe termen lung şi capacitatea de finanţare a proiectelor, dacă modificarea legislaţia se va aplica doar proiectelor noi şi nu celor deja realizate", a precizat Hajdinjak.
De la “fiasco” la “pomană”
“Legea este un fiasco pentru autorităţile române, cum am mai spus, pentru că nu a urmat procedurile UE şi astfel au fost amânări. Este ceva de care nimeni nu ar trebui să fie mândru. Mai întâi trebuia să obţinem avizul CE şi abia apoi să o promulgăm. Autorităţile române au o problemă să înţeleagă cum funcţionează UE”, declara Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei în data de 19 ianuarie. Legea este acum este analizată de Comisia Europeană. “|ntrebarea este dacă nu cumva legea este prea generală şi nu cauzează supracompensare. Noi (Consiliul Concurenţei - n.r.) susţinem legea aşa cum este şi încercăm să convingem CE că respectă criteriile europene”, preciza Chiriţoiu. Fostul ministru al Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, în mandatul căruia a fost promulgată legea declara recent că aceasta “s-a încadrat în peisajul celorlalte pomeni electorale acordate precum creşterea cu 50% a salariilor profesorilor”.
Ce prevede legea energiei verzi
Actul prevede ca pentru fiecare MWh produs în minihidrocentrale de până la 10 MW să se acorde trei certificate verzi dacă centralele sunt noi şi două certificate pentru fiecare MWh dacă centralele sunt retehnologizate. Se mai acordă două certificate până în 2017 şi un certificat din 2018 pentru fiecare MWh produs şi livrat de producătorii de energie eoliană; câte trei certificate pentru fiecare MWh produs şi livrat din biomasă, biogaz şi sursa geotermală şi şase certificate pentru fiecare MWh produs şi livrat din energie solară. Un certificat verde se va putea tranzacţiona la o valoare cuprinsă între 27 şi 55 de euro.
