Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România se află în rândul ţărilor din Uniunea Europeană cu cea mai lungă şi dificilă perioadă de insolvenţă pentru firme, iar unul dintre motivele principale este legat de faptul că mulţi investitori au lacune serioase în domeniul strategiilor de prevenire a riscului, conform unui studiu de specialitate.
"Prinşi în mirajul profitului pe termen scurt, creduli şi prea puţini interesaţi de riscurile business-ului, mulţi oameni de afaceri se trezesc, peste noapte, că trebuie să apeleze la insolvenţă, ca ultim colac de salvare", spune Ovidiu Neacşu, asociat coordonator al Sierra Quadrant, unul dintre principalii jucători din piaţa insolvenţei din România, cu un portofoliu de peste 100 milioane de euro.
Studiul Sierra Quadrant, realizat pe baza datelor KeysFin, relevă că numărul firmelor care intră anual în insolvenţă s-a menţinut constant, în jurul a 7.000 de firme, în perioada 2010-2017, cu mici fluctuaţii, de la an la an. Astfel, dacă în 2010 erau înregistrate 7.052 de firme în insolvenţă, cu o cifră de afaceri totală de 51,1 miliarde lei, în 2016 s-a ajuns la 6.901 companii, cu afaceri totale de 21,4 miliarde de lei. Pentru 2017, dincolo de cifra legată de numărul total al firmelor, nu sunt încă disponibile toate datele financiare.
Cele mai multe firme aflate în insolvenţă în perioada 2010-2018 (T1) sunt din categoria microîntreprinderilor (94%), urmate de firmele mici (4,5%), o dovadă că forţa financiară redusă reprezintă o componentă importantă în situaţiile de risc.'O firmă intră în insolvenţă, în România, în primul rând ca urmare a blocajului financiar, determinat de resursele insuficiente financiare de care dispune la un moment dat, de investiţiile greşite şi de lipsa unei strategii de risc fundamentate pe realităţile din economie', spune Neacşu.
Potrivit studiului, prototipul firmei vulnerabile la insolvenţă este cel al unei microîntreprinderi care activează în primul rând în comerţ, cel mai des în regiunea Bucureşti-Ilfov, şi care este condusă de un om de afaceri român, cu vârsta medie de 50 de ani.
O alta cifră interesantă reprezinta durata medie de viaţa a firmelor, care era în intervalul analizat de 11,3 ani, aproximativ o treime (30,4%) dintre ele fiind active între 6-10 ani. Dacă, la nivel global, perioada medie de soluţionare a cazurilor de insolvenţă era în 2017 de 2,5 ani, în România se situează la 3,3 ani, situaţie similară cu cea din Bulgaria, Grecia şi Slovacia. La polul opus se află Irlanda, cu numai 4 luni, Finlanda cu 9 luni, Marea Britanie cu un an şi Germania, cu o medie de 1,2 ani.
Pentru UE, durata soluţionării insolvenţelor a fost în medie de 2 ani, iar la nivelul zonei euro de 1,9 ani în 2017.
