x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

România se mută în Kârgâzstan. Șoc termic provocat de secetă

0
Autor: Adrian Stoica 11 Sep 2019 - 11:08
România se mută în Kârgâzstan. Șoc termic provocat de secetă


Temperaturile extreme, ruperile de nori, viiturile puternice, alunecările de teren şi, în ultimii ani, tornadele sunt fenomene care se vor produce tot mai des în viitor ca urmare a schimărilor climaterice. Se estimează că în 2050 clima Madridului va fi asemănătoare cu cea de astăzi din Marrakech, Stockholm va semăna cu Budapesta, Londra cu Barcelona​​Moscova cu Sofia. Cât despre Bucureşti, estimările indică o apropiere de temperaturile din Asia Centrală  întâlnite acum în oraşele Alma Ata din Kazahstan sau Bishkek din Kârgâzstan.

Potrivit unui studiu realizat recent de Crowther Lab din cadrul Institutului Federal Elveţian de Tehnologie din Zurich, s-a constatat că, într-un scenariu climatic optimist, 77% dintre oraşe ar putea avea la orizontul anilor 2050 un climat diferit de cel actual, existent astăzi în oraşe situate pe alte meridiane, iar mai mult de 22% dintre oraşe vor experimenta  condiţii climatice care nu sunt prezente acum în niciun oraş mare din lume. Ca o tendință generală, studiul arată că  că toate orașele tind să se îndrepte spre o climă sub-tropicală, orașele din emisfera nordului trecând la condiții mai calde, iar orașele de la tropice urmează să se confrunte cu o climă mai uscată.

 

Ne vom sufoca

În Europa, se estimează că atât vara, cât și iernile vor fi mai calde, cu o creștere medie a temperaturii de 3,5 grade Celsius, respectiv 4,7 grade Celsius. Pentru Bucureşti, studiul realizat de cercetătorii elveţieni observa o creștere a temperaturii anuale de 2,9 grade Celsius. De asemenea, cea mai caldă lună din an va deveni şi mai caldă înregistrându-se o creştere a temperaturii de 6,9 ​​grade Celsius în 2050, iar cea mai rece lună din an ar urma să aibă o creştere a temperaturii cu  4,4 grade Celsius.

 

Avertisment de la ANM

Anul 2018 a fost al treilea cel mai cald an din istoria României, iar la nivel mondial, anii 2015-2018 au fost cei mai călduroşi din istorie. Conform ANM, în intervalul 1900-2018 temperatura medie din România a crescut cu 1,05°C, iar pentru restul secolului XXI, ar trebui să ne așteptăm la o rată a încălzirii cel puțin dublă.

 

Suntem printre cei mai afectaţi

În prezent, agricultura, industria alimentară și serviciile conexe oferă peste 44 de milioane de locuri de muncă în UE, iar terenurile agricole reprezintă 40% din totalul suprafeţei. O creştere  prognozată a numărului de evenimente climaterice va duce, inevitabil, la majorarea pierderilor provocate agriculturii. Impactul va varia de la o ţară la alta, dar România se află, alături de Bulgaria, Grecia, Spania, Croaţia, Italia, Cipru, Letonia, Ungaria, Malta,  Slovenia şi Slovacia, printre cele mai afectate ţări de schimbările climaterice, efectul fiind creşterea suprafeţelor deşertificate.  “Deja sunt culture unde înregistrăm producţii mai mici cu 10-20%. Mai apare un fenomen specific României, și anume seceta atmosferică, care înseamnă o reducere a umidității în atmosferă, ceea ce creează un șoc termic care degradează plantele. Anul acesta s-a remarcat şi uscarea copacilor”, ne-a declarat Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS).

 

Măsuri lipsite de coerenţă

Potrivit unui raport a Curţii de Conturi Europene (CEA), UE nu are o strategie comună pentru combaterea fenomenului de deşertificare  care produce daune economice majore, dar și probleme de mediu. Curtea arată că deșertificarea duce la transformarea treptată a unor terenuri cu soluri fertile în deșerturi, fenomen determinat de secetele prelungite și de exploatarea extensivă a terenurilor agricole. Analiza CEA arată că vulnerabilitatea UE la deșertificare a crescut semnificativ în acest secol, iar efectele vor fi deosebit de acute. Modelele de schimbări climatice utilizate de Comisia Europeană preconizează o creștere a temperaturii cu mai mult de 2 °C în anumite regiuni (cum ar fi Spania) până la sfârșitul secolului şi o scădere cu 50 % sau mai mult a precipitațiilor pe timpul verii în Europa de Sud. Deşi România dispune de sisteme proprii de monitorizare a factorilor asociați cu deșertificarea și cu degradarea terenurilor (privind apa, seceta sau precipitațiile), datele naționale privind solul erau incomplete, nu erau colectate și interpretate periodic și nu erau întotdeauna fiabile, menționează raportul CEA. “Deși deșertificarea și degradarea terenurilor sunt amenințări actuale și în creștere în UE, Comisia nu are o imagine clară cu privire la aceste provocări, iar măsurile luate pentru combaterea deșertificării sunt lipsite de coerență”, mai precizează raportul CEA.

În anul 1900 suprafaţa ocupată de păduri se ridica în România la 18 milioane de hectare, în 1945 era de 9 milioane, iar în 2018 de 6,5 milioane.

Deşertificarea poate duce la sărăcie, la probleme de sănătate cauzate de praful antrenat de vânt, la un declin al biodiversităţii, având însă şi consecinţe demografice şi economice.

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Tinerii fermieri vor primi 39,8 milioane de euro anual ca plată directă suplimentară, după anul 2020

Tinerii fermieri vor primi 39,8 milioane de euro anual ca plată directă suplimentară, după anul 2020
Tinerii fermieri din România vor beneficia  de o sumă de 39,8 milioane de euro anual ca plată directă suplimentară pentru susţinerea veniturilor prin viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC)...

23 milioane de lei pentru modernizarea stațiunii Neptun-Olimp

23 milioane de lei pentru modernizarea stațiunii Neptun-Olimp
Primăria Mangalia a început lucrările de reabilitare şi modernizare pe mai multe străzi din staţiunea Neptun, în cadrul unui proiect cu finanţare europeană, în valoare de circa 23 de milioane de lei....

Amenzi de peste 1,5 milioane de lei pentru furnizorii de energie

Amenzi de peste 1,5 milioane de lei pentru furnizorii de energie
Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a aplicat, pe parcursul acestui an, amenzi contravenţionale în valoare de 1,545 milioane de lei, ca urmare a nerespectării prevederilor legale privind...

În România au fost emise aproape 18 milioane de carduri bancare

În România au fost emise aproape 18 milioane de carduri bancare
Numărul total de carduri emise în România era, la finele celui de-al treilea trimestru din 2019, de 17.997.498 unităţi, în creştere cu 1,68% comparativ cu sfârşitul trimestrului anterior, conform datelor...

Comisia Europeană recomandă României o ajustare structurală anuală de 1% din PIB în 2020

Comisia Europeană recomandă României o ajustare structurală anuală de 1% din PIB în 2020
Comisia Europeană recomandă României să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creştere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depăşeşte 4,4% în 2020, ceea ce corespunde unei...

Curs valutar 20 noiembrie 2019: Euro, la un nou maxim istoric pentru a treia zi consecutiv

Curs valutar 20 noiembrie 2019: Euro, la un nou maxim istoric pentru a treia zi consecutiv
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, miercuri, un curs de referinţă de 4,7776 lei/euro, în creştere cu 0,04% faţă de valoarea atinsă marţi.  Marţi, euro a crescut la 4.7759 lei. Miercuri,...

Peste o jumătate de miliard de euro pentru infrastructura de apă și canalizare din Olt și Satu Mare

Peste o jumătate de miliard de euro pentru infrastructura de apă și canalizare din Olt și Satu Mare
Două contracte de finanţare în valoare de peste jumătate de miliard de euro, destinate dezvoltării infrastructurii de apă şi canalizare pentru judeţele Olt şi Satu Mare, au fost parafate de ministrul Fondurilor...

România este pe ultimul loc în UE la contractele de muncă temporară

România este pe ultimul loc în UE la contractele de muncă temporară
Ponderea contractelor de muncă temporară în Uniunea Europeană era de 13,6% din totalul contractelor de muncă în trimestrul al doilea al acestui an, statele membre cu cea mai mică pondere a contractelor de muncă...

„Sindromul lunii noiembrie” ne lovește moneda

„Sindromul lunii noiembrie” ne lovește moneda
Leul continuă să se deprecieze în fața euro, cursul de schimb înregistrând trei maxime în interval de cinci zile, patru în total de la începutul anului. Reprezentanții BNR consideră trendul unul normal pentru ...

Ordonanţa care amendează o ţară se lasă cu infringement

Ordonanţa care amendează o ţară se lasă cu infringement
În România, colectarea selectivă a deşeurilor menajere este doar o poveste, dar una al cărei final ne va aduce, anul viitor, o nouă procedură de infringement din partea Comisiei Europene. Normele Uniunii Europene...

Sprint valutar. Euro, în fugă spre 5 lei

Banca Naţională a României (BNR) a afişat ieri un curs oficial de 4,7729 lei pentru un euro, cel mai înalt nivel din toate timpurile, după un salt de 0,13% comparativ cu ziua anterioară. Este pentru a doua oară...

O firmă din cinci, vizitată de agenţii fiscali

O firmă din cinci, vizitată de agenţii fiscali
Peste 22% dintre companiile din România au fost vizate anul trecut de inspecții fiscale, procent de aproape trei ori mai mare decât în 2017 sau 2016, dar sub media din Europa Centrală și de Est (ECE), de 32%,...

Care au fost preferințele românilor de Black Friday. Cea mai scumpă comandă din Vinerea Neagră

Care au fost preferințele românilor de Black Friday. Cea mai scumpă comandă din Vinerea Neagră
Românii au cumpărat produse foarte diverse de Black Friday, de la cazane de ţuică profesionale, produse de fashion şi beauty, bijuterii cu diamante, pachete turistice, haine de blană naturală, și până...

Finanţele s-au împrumutat marţi de 75 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitaţia de luni

Finanţele s-au împrumutat marţi de 75 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitaţia de luni
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a atras, marţi, 75 de milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitaţia de luni, când a împrumutat 858 de milioane de lei, la o dobândă de 4,09% pe an, printr-o emisiune...

Mediul de afaceri solicită noului Guvern abrogarea controversatei OUG 114 și a măsurii Split TVA

Mediul de afaceri solicită noului Guvern abrogarea controversatei OUG 114 și a măsurii Split TVA
Mediul de afaceri solicită noului Guvern abrogarea OUG 114/2018 şi a măsurii Split TVA, care au avut un impact negativ semnificativ asupra firmelor româneşti, a declarat Alex Milcev, partener în cadrul firmei de...
Serviciul de email marketing furnizat de