Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Romania are atat de multe strategii incat nu poti sa le numeri pe degetele de la ambele maini. De la energie, export, minerit sI pana la dezvoltare durabila, de conservare a biodiversitatii, de dezvoltare a sectorului forestier, de protectie a atmosferei, de cercetare, dezvoltare sI inovare, strategie anti-seceta, anti-inundatii, de gestionare a deseurilor. Si multe altele. Atat de multe incat se contrazic pe ici, pe colo, prin punctele esentiale.
Cum ar fi exact acelea care vizeaza atingerea din punct de vedere clar a obiectivelor, sau protectia mediului. Astfel, Strategia Energetica a Romaniei nu este corelata cu strategiile nationale similare ce vizeaza protectia mediului si nu ia in calcul riscurile sau masurile de siguranta necesare dezvoltarii durabile a sectorului energetic, potrivit organizatiei non-guvernamentale Terra Mileniul III.
Pe romaneste, ministerele Economiei sI Mediului, nu vorbesc aceeasi limba....
Raportul de mediu al "Strategiei Energetice a Romaiei pentru perioada 2007 - 2020 actualizata pentru perioada 2011 – 2020' semnaleaza un grad redus de relationare intre strategiile ce vizeaza in principal protectia mediului si strategiile sectoarelor economice bazate pe exploatarea resurselor naturale.
Astfel, nu se tine cont de elementele de conflict dintre utilizarea si conservarea resurselor naturale, precum relatia dintre dezvoltarea capacitatilor energetice (hidro, eolian) si reteaua de arii protejate Natura 2000.
Obiectivele nu sunt cuantificabile, sunt mai mult dorinte
Un aspect important invocat de expertii care au realizat evaluarea strategica de mediu este lipsa tintelor. Practic, autoritatile nu isi iau angajamente reale, iar o buna parte din obiective nu sunt cuantificabile, descriind mai mult intentii decat tinte ce se doresc atinse precizeaza ONG-ul.
Iar mai departe sunt date cateva exemple.
Reducerea emisiilor, aievea
Uniunea Europeana cere reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 20% pana in anul 2020, comparativ cu cele din anul 1990. Noua strategie energetica nu stabileste nicio tinta clara in acest sens, in contextul in care sectorul energetic are o contributie de aproape 70% la emisiile de gaze cu efect de sera la nivel national.
Scaderea consumului de energie primara
Tot in planul energetic al Uniunii Europene se prevede reducerea consumului de energie primara cu 20% pana in anul 2030. Din nou, autoritatile romane nu isi asuma niciun obiectiv, iar documentul care va reglementa energia nu cuantifica nicio tinta la nivel national.
Protejam mediul distrugandu-l
Asemanator, Planul National de Actiune in Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER), ce transpune Directiva 2009/28/CE, sI stabileste obiectivele nationale privind ponderea energiei din surse regenerabile consumata in transport, energie electrica, incalzire si racire in anul 2020. Strategia contine cateva trimiteri la acest document, insa omite tintele sau alte actiuni suplimentare fata de acesta.
Legat de aceasta problema este sI lipsa unor prevederi clare privind limitele pana la care anumite proiecte energetice pot fi aglomerate intr-un anumit teritoriu. Este vorba, in special, de Dobrogea, asaltata de "baietii verzi' din energie, Transelectrica avand cereri de conectare la sistem a peste 30.000 MW in parcuri eoliene, marea majoritate plasate in Dobrogea. Spre comparatie, intreg sistemul energetic national are acum 18.000 MW instalati in centrale electrice. Organizatia atrage atentia asupra faptului ca nu exista date privind impactul asupra habitatelor de pasari sI lilieci.
Eficienta energetica, doar o vorba
Potrivit Strategiei Nationale in Domeniul Eficientei Energetice (SNDEE), intensitatea energetica primara ar trebui redusa cu 40%, in perioada 2004 2015. In strategia elaborata de ministerul condus de Ion Ariton este analizata scaderea valorii in intervalul 2004 2008, evaluatorii de mediu avertizeaza ca prognozele furnizate pentru orizontul 2015 ?u sunt in masura sa valideze tinta de scadere cu 40%formulata anterior.
Ce facem cu ariile protejate
Pentru perioada 2005-2025, Strategia de dezvoltare a Hidroelectrica are in vedere obiective de investitii ce totalizeaza o putere instalata de 2.157,44 MW. Nici strategia Hidroelectrica, nici strategia energetica nu analizeaza insa potentialele conflicte dintre dezvoltarea proiectelor hidroenergetice si limitarile impuse de reteaua nationala de arii protejate. De partea cealalta, Hidroelectrica s-a plans in dese randuri ca nu poate realiza lucrari in siturile Natura 2000.
'Din pacate, studiile de evaluare a impactului care insotesc proiectele amintite se concentreaza in majoritatea cazurilor in analiza unor zone restranse, efectul cumulativ fiind practic ignorat', se arata in Raportul de evaluare. Mai jos se mentioneaza ca valorificarea eficienta a potentialului hidroenergetic, prin realizarea de noi capacitati de productie, inclusiv prin atragerea de capital privat este a doua cea mai distructiva masura, dupa cea de deschidere a unor noi exploatari de lignit sI uraniu.
Minele de uraniu, un pericol
Exploatarea viitoare a uraniului ridica cele mai mari probleme pentru Strategia Energetica. Documentul nu mentioneaza productia actuala de uraniu, insa propune pentru deschidere unei noi mine. "Un aspect particular este legat de propunerea privind deschiderea unui nou perimetru de exploatare a uraniului in Carpatii Orientali. In contextul in care in zonele aflate in vecinatatea fostelor exploatari de uraniu sau a unor prospectiuni abandonate (ex: Ciudanovita, Caras Severin, in Parcul National Portile de Fier sau in Parcul National Gradistea Muncelului) populatia este convinsa ca nivelul de radioactivitate le afecteaza sanatatea (fapt partial sustinut si de putinele informari publice existente pe acest subiect - vezi si Starea Mediului 2008 Capitolul 9.3.3, ANPM), propunerea deschiderii unui nou perimetru trebuie abordata cu atentie', se arata in raportul de mediu.
Strategia energetica nu furnizeaza informatii despre exploatarile miniere active de huila, lignit sI uraniu. Conform proiectului Strategiei Industriei Miniere pentru perioada 2010-2020, in prezent functioneaza 7 mine si o uzina de preparare pentru huila, 5 mine si 21 de cariere pentru lignit, 2 mine si o uzina de preparare pentru uraniu.
Nu se spune unde se vor extinde exploatarile de lignit
Raportul de mediu noteaza ca noua strategie energetica mentioneaza punerea in exploatare a unor noi perimetre pentru valorificare lignitului, insa nu se mentioneaza nici viitoarele locatii, nici cantitatile. Ba chiar se subliniaza ca identificarea corecta a impactului trebuie facuta de la caz la caz. Iar dintre efectele negative sunt "afectarea unor suprafete mari de teren, inclusiv alterarea ireversibila a unor habiatate naturale valoroase. In figura de mai jos este prezentat contextul teritorial din Bazinul Olteniei, in care se pot observa cu usurinta optiunile limitate de dezvoltare a perimetrelor existente fara a afecta habitatele naturale valoroase invecinate. Aceste efecte pot deveni semnificative, inclusiv la nivel national, daca sunt afectate sau distruse habitate cu valoare conservativa, specii de plante sI animale amenintate, vulnerabile, periclitate sau critic periclitate'.
Inchiderea minelor
"In ceea ce priveste inchiderea si ecologizarea minelor, la sfarsitul anului 2009 situatia se prezenta astfel: din totalul de 550 de mine aprobate la inchidere (prin 10 Hotarari de Guvern), 254 aveau lucrari de inchidere contractate (din care 219 aveau lucrari executate si receptionate, iar 35 aveau lucrari in derulare) si 296 aveau lucrari de inchidere neatacate. Din totalul de 550 de mine aprobate la inchidere, 205 sunt mine de carbune (apartin?d CNH, SNLO, SNC) si 23 sunt mine de uraniu, restul fiind mine de sare si minereuri. Din cele 205 mine de carbune aprobate la inchidere, pana la sfarsitul anului 2009 fusesera atacate cu lucrari 103 (din care 96 cu lucrari executate sI receptionate), restul de 102 nefiind inca atacate. Din totalul de 23 de mine de uraniu aprobate la inchidere, pana la sfarsitul anului 2009 fusesera atacate 4 obiective (din care 1 obiectiv avea lucrari executate si receptionate), restul de 19 nefiind inca atacate, se arata in raportul de mediu privitor la Strategia Energetica.
Poluare radioactiva a apelor subterane. Craiova, zona critica
Mai departe, referitor la poluarea radiactiva a apelor subterane gasim formularea de "zone critice' sI este data ca exemplu "termocentrala de la Isalnita unde in urma arderii lignitului rezulta cenusa sI zgura care au un nivel de radiatii ce ajunge la valori de 545 Bq/kg.
