Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Podul de la Agigea se închide total circulaţiei timp de trei luni, cu începere de luni, 12 septembrie. Dacă totul merge conform planului (şi nu a mers niciodată până acum), lucrările de reparaţie vor fi finalizate în septembrie 2017. Se vor fi scurs astfel „doar” şapte ani pentru reabilitarea unui pod de 290 de metri.
Contemporani cu noi, turcii au construit în trei ani unul dintre cele mai mari poduri suspendate din lume, asemănător celui de la Agigea, dar de 10 ori mai lung. Diferenţele nu sunt date doar de mărime, ci mai ales de mentalitate. În Turcia, un inginer s-a sinucis anul trecut, în timpul lucrărilor, pentru că se simţea responsabil de ruperea unui cablu. Aplicând acelaşi cod al onoarei, în România ar fi trebuit să-şi pună capăt zilelor mai toţi specialiştii de la CNADNR.
CNADNR şi Implenia Baugesellschaft mbH (fosta Bilfinger Berger) sărbătoresc intrarea în cel de-al şaptelea an de la semnarea contractului pentru reabilitarea podului de la Agigea, de peste Canalul Dunăre-Marea Neagră, la kilometrul 9 al DN 39, prin închiderea totală a acestuia, timp de trei luni. Lucrările începute în octombrie 2010 trebuiau finalizate în 2012, dar cel mai nou termen asumat acum de CNADNR este septembrie 2017. Valoarea iniţială a contractului a crescut de patru ori între timp, de la 3,8 milioane, la 15 milioane de euro.
Restricţiile de circulaţie din cauza lucrărilor interminabile au transformat traficul pe acest pod într-un coşmar pentru sute de mii de români, vară de vară. Podul de la Agigea are lungimea totală de 290 de metri, cu o structură hobanată de 246,65 de metri lungime şi a fost inaugurat în 1983, după lucrări care au durat trei ani. La inaugurarea sa, era primul pod hobanat din România şi al doilea peste Dunăre în Europa, după cel de la Bratislava (Cehoslovacia). Este poate singurul lucru bun care mai poate fi spus despre podul de la Agigea. Pentru că, de atunci, se pare că românii mai pot face un pod doar din picioare.
Pentru noi sunt SF-uri, la ei sunt lucruri foarte normale
Cel mai mare pod peste o mare din lume a fost inaugurat în iunie 2011, în China. Podul, care este de fapt unul dublu, pentru fiecare sens de mers, reprezintă o minune inginerească a civilizaţiei moderne, cu o lungime de 42,4 kilometri şi o lăţime de 33,5 metri. Deşi este de aproape 150 de ori mai mare decât cel de la Agigea, a fost construit în doar patru ani, în condiţiile în care podul nostru din Constanţa intră, iată, în al şaptelea an de reparaţii. Un alt exemplu grandios se află la doi paşi de noi, în Turcia.
La sfârşitul lui august 2016, turcii au inaugurat unul din cele mai mari poduri suspendate din lume, peste golful Izmit. Structura lungă de trei kilometri, deci de 10 ori mai mare decât cea oarecum similară de la Agigea, a fost construită în doar trei ani. Ca un amănunt inedit, românii au contribuit şi ei la această capodoperă inginerească: o parte din oţelul podului a fost livrat de ArcellorMital Galaţi, iar una dintre uriaşele macarale folosite la construcţie a fost adusă de Grup Servicii Petroliere, din Constanţa.
Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse, în reparații de doi ani
Nici Podul Prieteniei Giurgiu- Ruse nu scapă de întârzieri ale lucrărilor de reparaţie. Începute în octombrie 2014, acestea trebuiau finalizate în martie 2016. După ultimele estimări, lucrările se vor termina în noiembrie 2016 când, cel mai probabil, va fi anunţată altă amânare. Podul care uneşte România şi Bulgaria peste Dunăre a fost inaugurat în iunie 1954, construcţia acestuia durând doi ani şi jumătate.
Nu doar podurile rutiere ne mănâncă nervii şi banii. În reţeaua CFR există 18.170 de poduri şi podeţe, din care peste 3.200 au perioada de viaţă expirată, iar alte 11.000 se „clatină” periculos. Din această cauză, CFR cheltuie zeci de milioane de euro pe an pentru reparaţii, cârpind cu rândul cele mai precare poduri, din fiecare regională în parte. Toate aceste lucrări presupun restricţii de viteză pentru trenuri şi întârzieri care se pot măsura deja cu orele.
