x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Românii rău platnici sunt furioşi pe bănci pentru datoriile acumulate şi îşi asumă într-o măsură foarte mică greşelile personale

Românii rău platnici sunt furioşi pe bănci pentru datoriile acumulate şi îşi asumă într-o măsură foarte mică greşelile personale

de Daniela Ivan    |    15 Mai 2013   •   19:20
Românii rău platnici sunt furioşi pe bănci pentru datoriile acumulate şi îşi asumă într-o măsură foarte mică greşelile personale
Sursa foto: DAN MARINESCU/JURNALUL NATIONAL

Rău platnicii dau vina pe bănci pentru că nu-şi mai pot plăti ratele. “Toţi cei cu care am vorbit ne-au spus că sunt furioşi pe bănci. «M-au păcălit! M-au tentat! Ei ştiau ce fac, ce capcană ne-au întins prin creditul cu buletinul»“, a decarat antropologul Vintilă Mihăilescu, care a prezentat studiul online iVox “Cum îţi gestionezi datoriile”. Mihăilescu a mai arătat că “există o tendinţă dominantă de externalizare a vinei: eu nu pot să fiu de vină, ci un accident”.

Aproape jumătate dintre respondenţi (45%) susţin că au ajuns să fie somaţi să achite datorii importante din motive independente: au rămas fără slujbă, au avut un incident în familie etc. În acelaşi timp, numai 15% din cei cu datorii neachitate consideră că şi-au făcut greşit socotelile la început şi şi-au spus “vom vedea”, în vreme ce peste 30% dintre românii fără datorii cred că una dintre principalele cauze pentru care ceilalţi au acumulat debite restante este un calcul greşit făcut atunci când au apelat la un împrumut. Referitor la cum ajungi datorinc, repondenţii au relevat şi alte motive subiective anterioare împrumutului, precum un calcul greşit, au mers la risc, au preferat să-şi cumpere pe moment anumite bunuri, lăsând pentru mai târziu problema datoriilor etc. Însă, aceste motive care ţin şi de greşeli personale sunt de aproximativ 2,5 ori mai puţin frecvente la români decât la cehi sau polonezi, conform studiilor anterioare. Aşa că se dovedeşte că românii sunt mai puţin responsabili atunci când contractează un împrumut, asta şi pentru că au mai puţină cultură financiară comparativ cu alţi europeni.
Întrebaţi despre cum se simt în situaţia de datornici, 57% s-au arătat jenaţi, ruşinaţi, 27% s-au arătat enervaţi, iar 12% indiferenţi.

Să nu te întinzi mai mult decât ţi-e plapuma
Românii nu au cultura riscului şI preferă să fie prudenţi. “La nivel declarativ, românii au un apetit redus pentru risc şi acest lucru este confirmat şi de faptul că aproape 80% dintre cei chestionaţi ar prefera “o prăjitură azi, decât două mâine”. Mai mult, aproape două treimi dintre români consideră că este bine “să nu te întinzi mai mult decât ţi-e plapuma” şi că nu este bine să te prindă Anul Nou cu datorii, pentru că îţi merge prost tot restul anului, în timp ce doar 36% sunt de părere că “cine nu riscă, nu câştigă”, arată rezultatele unui studiu recent desfăşurat la comanda Kruk România. Cu toate acestea, rezultatele cercetării calitative, realizate prin metoda Focus Grup în paralel cu sondajul online, arată că, în ultimii ani, românii - mai ales cei tineri - şi-au schimbat radical perspectiva. Unul dintre intervievaţi (în vârstă de 29 de ani) spune clar că '”în societatea modernă, plină de evenimente neprevăzute, să ai datorii reprezintă un fapt banal, la ordinea zilei”, arată Mihăilescu.

Profilul datornicului

Vârsta medie a persoanei cu datorii a fost în 2012 de 43 de ani, variind foarte puţin în funcţie de regiuni, arată datele companiei de colectare creanţe. Valoarea medie a unei creanţe este de aproximativ 2.231 de lei. În ceea ce priveşte valoarea medie a unei creanţe, pe grupe de vârstă, apar diferenţe mari. Astfel, dacă pentru categoria de vârsta între 18 şi 40 de ani valoarea medie a creanţei este 2.474 de lei, pentru persoanele cu datorii cu vârsta peste 60 de ani, această valoare este de doar 841 de lei.
În cazul debitorilor de 40-60 de ani, valoarea medie a datoriei este de 2.727 de lei.

Sondajul “Cum îţi gestionezi datoriile” s-a derulat online, în perioada 29 aprilie - 7 mai 2013, pe un eşantion de 7.106 respondenţi cu vârsta de peste 18 ani.

×