Topul taxelor aberante inventate de guvernanţi

În România plătim peste 300 de sute de taxe şi impozite. Fiecare partid ne-a promis când a ajuns la guvernare că va reduce numărul lor, dar ne-am trezit că plătim tot mai multe. Inventivitatea autorităţile, fie centrale, fie locale, pare a fi fără margini când vine vorba despre taxe şi impozite. Care mai de care mai speciale, iar unele de-a dreptul aberante, moda taxelor speciale a apărut imediat după 1990 şi s-a perfecţionat în anii care au urmat. De exemplu, reuşim acum să plătim chiar şi două taxe speciale pentru acelaşi scop: construirea de autostrăzi.

Introducerea unei taxe speciale a fost motivată mereu de necesitatea colectării unor fonduri suplimentare care să finanţeze anumite proiecte de interes naţional. Banii sunt colectaţi de Ministerul Finanţelor după care sunt transferaţi instituţiilor care gestionează proiectele în cauză. Câţi bani mai ajung însă la acestea, nimeni nu ştie, dar ceea ce ştim sigur este că realizarea proiectelor trenează ani de zile. Site-urile instituţiilor care gestionează banii astfel colectaţi nu oferă nicio informaţie despre cât se colectează din fiecare taxa şi în ce proiecte sunt investiţi ei. Opacitate totală, deşi este vorba despre bani publici.

Plăţi electorale prin Fondul de Rezervă
Fondul de Rezervă aflat la dispoziţia Guvernului, este de fapt un fond special pe care executivul trebuie să-l utilizeze pentru gestionarea unor situaţii imprevizibile. De foarte multe ori banii din acest fond iau însă diverse destinaţii, cum ar fi finanţarea construcţiei de biserici, a unor reviste culturale, dar în special finanţează unele cheltuieli cu iz electoral ale administraţiilor locale. De altfel, felul în care sunt utilizaţi banii din Fondul de Rezervă a suscitat mereu discuţii aprinse, mai ales că acesta este suplimentat de câteva ori pe parcursul unui an, cu ocazia rectificărilor bugetare. De exemplu, la începutul anului trecut fondul avea 168.129.000 lei, pentru ca la sfârşitul anului să ajungă la suma de 1.893.347.000 lei.

Dedicaţii pentru şoferi
Toate guvernele ne-au promis autostrăzi, dar ne-au spus că trebuie să plătim pentru asta. Aşa a apărut taxa de drum ( cu celebrul slogan Aici sunt banii dumneavoastră), ulterior transformată în rovinietă. O plăteşte orice proprietar de maşină care utilizează drumurile naţionale. Din 2002 de când s-a introdus acest gen de impozit şi până în prezent s-au colectat peste 2 miliarde de euro. Ulterior, tot pentru finanţarea construcţiei de autostrăzi, guvernul Ponta a introdus şi acciza suplimentară pe combustibil ( 7 eurocenţi/litru) După un an de la introducerea ei, termen care s-a împlinit pe 1 aprilie, se estimează că s-ar fi colectat astfel circa un miliard de euro, dar exact nu se ştie pentru că cei de la Finanţe nu evidenţiază distinct încasările din această taxa. În schimb, autostrăzile promise sunt de fapt doar 17 km ( Nădlac - Arad de 10,664 km şi Bucureşti - Ploieşti de 6,5 km) în acest an. Tot dedicaţie pentru şoferi a fost şi taxa auto ( cunoscută şi ca taxa de mediu, taxa de poluare sau taxa de primă înmatriculare). În perioada 2007 - 2013 din această taxa specială s-au colectat peste 1,1 miliarde de euro, dar a generat şi sute de mii de procese în instanţă în urma cărora statul a trebuit să returneze banii pentru că a fost considerată ilegală, încălcând reglementările europene în materie. Acum guvernul promite că va returna toţi bani colectaţi, dar în rate, pe o perioadă de cinci ani. Am mai putea adăuga aici şi taxa de pod de la Feteşti, care numai anul trecut a adus 19 milioane de euro, iar în primele şapte luni din acest an peste 13 milioane de euro.

Sistemul energetic, cel mai special
Pentru că tot este considerat un domeniu strategic, el atrage după sine şi multe impozite speciale care se adresează atât companiilor din domeniu, cât şi persoanelelor fizice.

- Impozitarea cu 60% a veniturilor suplimentare obţinute de producătorii din liberalizarea preţuilor la gazele naturale. A fost introdusă în 2013 şi statul spera să colecteze circa un miliard de euro încă din primul an, dar în realitate nu s-au colectat mai mult de 400 de milioane de euro. După rectificarea bugetară din această vară, executivul estimează că va încasa, anul acesta, 966,61 milioane lei din această taxă, cu 30% mai mult decât prevedea iniţial bugetul de stat pe 2015, respectiv 743,2 milioane lei.
- Taxa specială de 0,5% aplicată tuturor veniturilor obţinute din exploatarea resurselor naturale, altele decât gazele naturale, şi este plătit de operatorii economici care desfăşoară activităţi de exploatare şi comercializare a resurselor naturale. A fost introdusă la începutul lui 2013 şi executivul spera să colecteze aproape 107 milioane lei încă din primul an de aplicare. O estimare greşită.
- Taxa de cogenerare o plătesc toţi consumatorii de energie, începând cu aprilie 2011, banii fiind destinaţi susţinerii producţiei de energie în cognerare de înaltă eficienţă. Anual se colectează de la consumatori în jur de 250 milioane euro.
- Taxa pentru energia verde este plătită de toţi consumatorii începând cu 2011. Din această taxă se colectează in jur de 360 - 380 milioane euro pe an, timp de 15 ani. Suma totală este de 6 - 8 miliarde euro, potrivit oficialilor ANRE.
- Impozitul pe construcţii speciale ( cunoscut ca taxa pe stâlp). Este de 1% ( după ce a fost 1,5%) din valoarea construcţiilor aflate în patrimoniul firmelor. De la 1 ianuarie 2016 acest supraimpozit va fi scos pentru firmele din domeniul agricol, iar din 1 ianuarie 2017 va fi eliminat total.

Taxa fără număr la Fondul de Mediu
Taxele colectate în acest fond sunt estimate la 1,075 miliarde de lei în acest an. Ele provin din
• 3% din veniturile realizate din vânzarea deşeurilor metalice feroase sau neferoase;
• 0,3 lei/kg pentru cantităţile de uleiuri pe bază minerală, semisintetice, sintetice, cu sau fără adaosuri, datorată de către operatorii economici care introduc pe piaţa naţională astfel de produse;
• 2 lei/kg pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje, respectiv anvelope uzate declarate ca valorificate de către operatorii economici autorizaţi pentru preluarea obligaţiilor anuale de gestionare a respectivelor deşeuri;

• taxele pentru emisiile de poluanţi în atmosferă datorate de operatorii economici deţinători de surse staţionare a căror utilizare afectează factorii de mediu;
• taxele încasate de la operatorii economici utilizatori de noi terenuri pentru depozitarea deşeurilor valorificabile;
• contribuţia de 2% din valoarea substanţelorclasificate prin acte normative ca fiindpericuloase pentru mediu, introduse pe piaţa naţională de către operatorii economici;
• contribuţia de 2% din veniturile realizate din vânzarea masei lemnoase şi/sau a materialelor lemnoase obţinute de către administratorul, respectiv proprietarul pădurii ( cu unele excepţii);

• contribuţia de 2 lei/kg anvelopă datorată de operatorii economici care introduc pe piaţa anvelope noi şi/sau uzate destinate reutilizării;
• contribuţia de 3% din suma care se încasează anual pentru gestionarea fondurilor de vânătoare;
• contribuţia de 100 lei/tonă datorată de unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de reducere cu 15% a cantităţilor de deşeuri eliminate;
• ecotaxa de 0,1lei/bucata pentru pungile din plastic ( se estimează că se vor colecta 19 mil. lei în acest an);

Taxa pe apă
O taxă specială percepută de către Administraţia Naţională Apele Romîne de la producătorii de energie hidro pentru că uzinează apa râurilor. Este o taxă care are ca efect scumpirea energie electrice. La nivelul anului trecut, acestă taxa a însemnat pentru Hidroelectrica majorarea costurilor de producţie cu 21 lei/MWh.

Fondul Solidaritatea

Fondul Solidaritatea, deschis în data de 26 mai 2010 pentru combaterea efectelor crizei economice, nu a reuşit să adune decât 5 milioane de lei. A funcţionat 7 luni după care s-a închis de la sine nimeni nu a mai donat nimic. Banii au fost trimişi direct la buget de unde au fost direcţionaţi către cheltuielile statului. Ce s-a finanţat cu ei nu se ştie.

Taxe speciale locale:
taxa pentru asigurarea funcţionării serviciului public de pompieri civili;
taxa pentru protecţia civilă;
taxa pentru consultarea arhivelor;
taxa pentru utilizarea domeniul public;
taxa pentru xerocopierea unor documenteletaxa pentru păşunatul pe islazul comunal;
taxa pentru verificarea documentelor;
taxa pentru întocmirea documentelor;

Taxe trăsnite impuse de autorităţile locale:
taxa pentru cal;
taxa pentru calitatea nutreţului;
taxa pe vapor în oraşe care nu sunt riverane Dunării;
taxa pe divorţ;
taxa pe şanţ;
taxa pe linişte;
taxa pe artificii;