Salonul Regal, bijuteria ascunsă a Gării de Nord, ținut departe de ochii curioșilor

Puțini știu că în Gara de Nord, asfixiată de magazine, tarabe și chilipiruri există un loc autentic, neatins de kitsch. Plin de eleganță cu aer distins: Salonul Regal. Este locul în care familia regală a României aștepta trenul în urmă cu aproape un secol.

Acum, la peste 80 de ani de când a fost construit, salonul îşi păstrează aerul special, nobiliar. A fost recondiționat ultima oară în 2013, în mandatul fostului ministru al Transporturilor, Ramona Mănescu. El nu a fost însă niciodată deschis publicului. Dățile în care ușile înalte sunt deschise sunt extrem de puține. Doar la evenimente speciale și la cerere. În rest, doar praful domnește peste Salonul Regal.

Secretul Gării de Nord

În Gara de Nord, undeva pe un culoar ascuns după tarabele vânzătorilor ambulanţi, pe o placă de marmură stă scris: Salonul Regal. Istoria lui începe în anul 1926 când, în locul unui alt salon oficial, a fost construit cel care se găsește acum în Gara de Nord. Construcția a durat şapte ani și detaliile alese pentru această încăpere unică în țară noastră au fost alese pe sprânceană.

Monument istoric, lăsat fără vizitatori

Majestatea Sa, Regele Mihai nu a mai călcat în salon de aproape un secol. Ultima vizită a unor reprezentanţi ai familiei regale a fost în 2013, când salonul a fost reabilitat. De trei ani încoace, salonul a fost deschis doar la cerere și la evenimente speciale. CFR Infrastructură nici nu a luat în considerare ca salonul să fie deschis publicului, iar specialiștii spun că scopul lui nu este unul turistic, ci mai mult unul oficial. „Se fac conferințe, congres, expoziții. Se organizează o serie întreagă de simpozioane tehnice. Adică, e ceva selectiv pentru a păstra obiectivul. E păcat să-l scrijelim. Nu avem posibilitatea să îi lăsăm aici, să ne ținem după fiecare. Nu avem acel grad de civilizație. Trebuie îngrijită, este o bijuterie a statului român”, afirmă Radu Bellu.

După abdicare, numele i-a fost schimbat

Imediat după abdicarea Regelui Mihai, Salonul Regal a fost numit Salonul Oficial. Abia în 2013, salonul și-a recăpătat atributul inițiat de regal. Pe placa mărunt gravată de deasupra salonului scrie acum: “Salonul Regal de Primire”, 1 decembrie 2013. Atunci, fostul ministru al Transporturilor, Ramona Mănescu, nu a ratat ocazia de a-și pune numele lângă cel al Alteței Sale Regale Principesa Margareta și al Alteței Sale Regale Principele Radu.

Aplicații lucrate minuțios

Stilul arhitectonic în care a fost construit salonul este cel empire. Camerele sunt împărțiți cu panouri, iar plafoanele lor, de obicei în culori deschise, sunt decorate cu aplicații lucrate minuțios. Lampadarele au fost aduse de la Paris, iar pereții sunt acoperiți cu marmură. Tot mobilierul a fost inițial din piele de culoare roșie, însă peste ani pielea fost înlocuită cu o catifea de culoare roșie. “Salonul Regal de astăzi servește mai puțin. Casei Regale, președintelui sau premierului nu le mai trebuie trenul pentru că trăim în epoca vitezei“, spune Radu Bellu.

Deschis doar de câteva ori pe an

“Salonul Regal este promovat anual, ca obiectiv cultural în perioada derulării programului educaţional Şcoala Altfel, când îşi deschide uşile pentru fiecare vizitator, fie că este elev sau simplu călător, dar şi iubitorilor şi pasionaţilor de istorie feroviară. De asemenea, de două ori pe an, Salonul Regal are statutul de intrare oficială în Capitala pentru pasagerii trenului Orient Expres”, spun reprezentanţii CFR SA. Pe lângă acest salon, România mai are și patru gări regale: Gara Cotroceni, Gara Băneasa și ale două gări regale în Sinaia.