x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Şapte pericole care pândesc economia românească în 2020

0
Autor: Adrian Stoica Valentin Gros Dan Străuţ 14 Ian 2020 - 07:48
Şapte pericole care pândesc economia românească în 2020 Marin Raica/Intact Images Uzinele Dacia Mioveni, luni, 24 mai 2010. INTACT IMAGES/Jurnalul National/Marin Raica
Vezi galeria foto


Într-un an care stă sub semnul bătăliei electorale, ameninţările la adresa economiei sunt în creştere. Avertismentele venite de la instituţiile financiare internaţionale şi de la agenţiile de analiză şi prognoză economică s-au înmulţit în ultimele două luni, pe fondul înrăutăţirii indicatorilor macroeconomici în 2019. Creşterea excesivă a deficitului bugetar, inflaţia, blocarea investiţiilor (străine şi autohtone), pierderea fondurilor europene, deprecierea leului, încetinirea creşterii economice şi criza forţei de muncă sunt principalele riscuri la adresa economiei româneşti în anul 2020. Adoptarea unor măsuri rapide pentru corectarea dezechilibrelor sau, cel puţin, pentru readucerea lor în parametrii suportabili de către economie, va avea însă, în acest an, ca efect direct scăderea nivelului de trai al populaţiei.

 

Unul din primele semnale că trebuie schimbat rapid ceva a venit din partea agenţiei Standard & Poor’s (S&P), care a înrăutăţit, în decembrie, perspectiva ratingului României din cauza derapajelor fiscale. „Abaterile cauzate de cheltuielile masive ale fostului guvern au forţat actuala conducere a României să revizuiască obiectivele fiscale pentru 2019 şi 2020, pe fondul încetinirii economiei. Planificatele majorări de pensii şi salarii vor contribui la adâncirea deficitului de cont curent deja substanţial, inclusiv în 2020”, atrăgea atenţia S&P, care mai avertiza că economia României este „vulnerabilă la o aterizare dură”.

 

Frânarea creşterii economice, previzibilă

Toate prognozele pentru ţara noastră - inclusiv cea mai optimistă, de 4,1%, care aparține guvernului - indică pentru 2020 o încetinire a ritmului de creştere economică faţă de anii anteriori. România ar avea nevoie în 2020 de un cadru legislativ stabil şi predictibil, precum şi de creşterea investiţiilor publice în infrastructură pentru a susţine activitatea economică. Însă ceea ce vedem astăzi - un nivel scăzut al încasărilor ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB) şi un nivel ridicat al cheltuielilor curente ale statului - limitează rolul politicii fiscal-bugetare în stimularea creşterii economice. „În 2020, şi cu atât mai mult în anii următori, ar trebui să aibă loc o consolidare a finanţelor publice prin îmbunătăţirea colectării taxelor şi recalibrarea cheltuielilor publice, pentru a crea un climat investiţional favorabil”, este şi sfatul analiştilor de la PwC.

Pe de altă parte, chiar dacă vom înregistra o reducere a ritmului de creştere economică în 2020, el va fi unul sănătos, pentru că s-a renunţat la o serie de mecanisme care au generat o creştere artificială a economiei, spune Cristian Păun, decanul Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE). „Creşterea economică, chiar dacă va fi mai mică, va fi una mai sănătoasă decât cea pe datorie publică. Sigur, veniturile statului vor fi afectate într-o anumită măsură, dar dacă şi cheltuielile vor fi ţinute sub control, reducerea creşterii economice nu va fi o problemă”, potrivit lui Cristian Păun.

 

O presiune foarte mare asupra bugetului va pune Legea pensiilor dacă se va aplica în actuala formă. Vom ajunge să dăm toţi banii pe pensii şi pe salariile bugetarilor, iar investiţiile vor fi reduse la minimum. Am intrat în ultimul an al exerciţiului financiar comunitar (2014-2020, n.red), iar gradul de absorbţie al fondurilor europene, care ar fi putut să impulsioneze investiţiile, a ajuns doar la o treime, dacă dăm deoparte subvenţiile alocate agriculturii. Pe de altă parte, impactul Legii pensiilor se va simţi din plin în 2021, iar primele semne vor apărea din acest an.

 

Cristian Păun

decanul Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul ASE

 

 

Investiţiile, pericol de blocaj

Seriile de date centralizate de Banca Naţională a României (BNR) arată o scădere abruptă a investiţiilor străine în ultimii ani. Dacă în primul an după aderarea la Uniunea Europeană (2007) România atrăgea 7,2 miliarde de euro, iar în următorul an, 9,4 miliarde de euro, în 2019 au mai fost atrase puţin peste 5 miliarde de euro. Această scădere a fost cauzată, în prima parte a perioadei, de instabilitatea legislativă şi a regimului fiscal, iar în ultimii doi ani acestor factori li s-au alăturat starea tot mai precară a infrastructurii şi tensiunile de pe piaţa forţei de muncă. România a ratat - şi în 2020 persistă riscul de a rata - o serie de investiţii străine din cauza imposibilităţii de a transporta mărfuri, dar şi a dificultăţii de a găsi mână de lucru calificată. În plus, disciplina financiară este tot mai precară, iar ratingurile sunt la limita recomandării favorabile pentru investiţii - situaţie care nu face decât să-i descurajeze pe investitori.

 

FMI: Dezechilibrele economice s-au adâncit în 2019

Avertismente a transmis şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), care deşi majora în luna octombrie previziunea de creştere economică la 4%, a revizuit în creştere prognoza de inflaţie şi a deficitului de cont. Pe de altă parte, FMI a atrăgea atenţia că „o creştere rapidă a pensiilor ar putea duce la un avans semnificativ al cheltuielilor guvernamentale, ceea ce ar reduce semnificativ bugetele alocate investiţiilor publice şi unor domenii-cheie precum sănătate şi educaţie”. Potrivit FMI, „dezechilibrele macroeconomice s-au adâncit în 2019, iar presiunea inflaţionistă a crescut din nou”.

 

Nu văd inflaţia ca o vulnerabilitate pentru economia României în 2020, şi când spun acest lucru, mă bazez pe ce am văzut. Prin modificările aduse Ordonanţei de Urgenţă 114, precum şi prin alte acte normative, se încearcă limitarea salariilor personalului din sistemul public. Această tendinţă mă duce cu gândul că în piaţă nu vor fi aruncate mari sume de bani, prin creşterea salariilor sau prin facilităţi fiscale. De asemenea, dacă se va manifesta un interes sporit pentru investiţii, inflaţia va fi ţinută în frâu, în condiţiile în care şi politicile BNR în acest sens încă dau roade. 

Desigur, dacă se întâmplă ceva neprevăzut, cum ar fi intrarea în colaps a economiei Germaniei, de care România este legată, atunci există un risc. Dar în cazul unor evoluţii liniare, atât în ce priveşte economia europeană, cât şi cea locală, inflaţia poate fi păstrată sub control, chiar şi în situaţia unei creşteri de PIB mai mare decât media UE.

Dan Schwartz, analist economic

 

Deficitul bugetar, oglinda derapajelor statului

Bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat, cât şi bugetele de pensii şi de şomaj, a încheiat primele 11 luni ale anului 2019 cu un deficit de 37,05 miliarde de lei (7,75 miliarde de euro), ceea ce a reprezentat 3,56% din PIB, peste ţinta de 3% agreată cu Uniunea Europeană (UE), potrivit datelor Ministerului Finanţelor. În primele 11 luni din 2018, deficitul bugetar a fost de 26 de miliarde de lei, respectiv 2,7% din PIB. O comparaţie a cheltuielilor bugetului general între cele două perioade relevă că acestea au ajuns la 326,4 miliarde de lei, cu 13,5% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. România, prin Tratatul de la Maastricht, s-a angajat în faţa UE să respecte un deficit bugetar anual de maximum 3% din PIB. În cazul depăşirii acestei ţinte, Comisia Europeană poate declanşa, în cazul României, procedura de deficit excesiv.

 

Fonduri europene: riscăm piederea a 3,8 mld. euro

În acest an, România se confruntă cu riscul de dezangajare (pierdere) a 3,8 miliarde de euro din fonduri europene, arată un memorandum dezbătut recent la nivelul Guvernului. „Riscăm să pierdem 600 de milioane de euro în 2019, iar în 2020 există un risc de dezangajare a 3,2 miliarde de euro. Pe Programul Operaţional Infrastructură Mare nu s-a semnat aproape niciun contract din marile proiecte pe transport, iar pe Programul Național de Dezvoltare Locală decontările sunt în aer”, au arătat autorii memorandumului.

Care sunt şansele de evitare a pierderii? Profesorul de economie Mircea Coşea nu este deloc optimist. „Observ că statul a demarat disponibilizări în rândurile funcţionarilor, dar este ştiut că ţările care atrag mulţi bani europeni (cum ar fi Polonia, Spania sau Portugalia) au adevărate detaşamente de specialişti în elaborarea de proiecte. Acest iureş al disponibilizărilor din aparatul nostru administrativ, declanşat de noul Guvern, nu-mi dă niciun motiv să fiu optimist privind atragerea de fonduri europene în anul 2020”, a declarat Mircea Coşea.

 

Inflaţia, cea mai mare vulnerabilitate

Creşterea preţurilor reprezintă una dintre cele mai accentuate vulnerabilităţi ale României. În 2018, am avut cea mai mare inflaţie din UE (4,1%), cu mult peste media spaţiului comunitar, de 1,9%. Nici 2019 nu a fost mai bun. Datele pentru finele lui noiembrie ne poziţionează, de asemenea, pe primul loc, cu 3,8%, în timp ce media UE a fost de 1%. Adrian Codirlaşu, preşedintele organizaţiei profesioniştilor în investiţii CFA România, crede că „dacă situaţia din Orientul Mijlociu se va inflama”, preţul petrolului va sări puternic şi va influenţa, „într-o primă rundă, preţurile la combustibili, iar în a doua rundă, pe cele ale celorlalte produse din economie”. În opinia lui Codirlaşu, o altă influenţă ar putea să vină de la deprecierea leului. „În cel mai recent sondaj al nostru, managerii chestionaţi văd, pentru următoarele 12 luni, o rată a inflaţiei între 3,5% şi 4% şi o depreciere a monedei naţionale în faţa euro în jur de 3%”, a precizat specialistul. BNR a fixat pentru 2020 o ţintă a inflaţiei de 2,5% plus sau minus 1 punct procentual. Valoarea actuală (noiembrie 2019 faţă de noiembrie 2018) este de 3,8%. Comisia Europeană prognozează pentru România o rată a inflaţiei de 3,5% în 2020, nivelul maxim al ţintei stabilite de banca centrală.

 

Atâta vreme cât deficitele comerciale se menţin la cote ridicate, cu un consum bazat pe importuri masive, nu putem vorbi de inflaţie mică. Din aceste motive, anticipez că rata inflaţiei va fi, în 2020, între 3,5% şi 4%.

Mircea Coşea,

profesor de economie

 

Inflaţia poate fi o ameninţare la adresa economiei, e posibil ca ţinta BNR, de maximum 3,5%, să fie depăşită, dar nu văd nivelul trecând de 4%, totuşi. Ar putea să o ducă acolo creşterea preţului petrolului, care deja a început să urce.

Adrian Codirlaşu

preşedintele organizaţiei profesioniştilor în investiţii CFA România.

România a ieşit din zona de confort şi a intrat într-o nouă realitate, inconfortabilă, în realitatea celor trei “tricouri negre cu numărul 4”: creştere economică, inflaţie şi deficit de 4%. Ne-am asumat “cu curaj” ceea ce ne-am asumat şi acum trebuie să scoatem biletul la compostat. Până acum am circulat cu biletul în buzunar.

Adrian Mitroi, analist economic

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Retragere importantă de la conducerea UniCredit Bank România

Retragere importantă de la conducerea UniCredit Bank România
În ședința Consiliului de Supraveghere UniCredit Bank din 2 aprilie 2020, Dan Pascariu, Președinte al Consiliului de Supraveghere, și-a anunțat decizia de a se retrage din funcție începând cu data de...

Procurarea echipamentelor medicale în contextul pandemiei COVID-19. Disonanță între cadru legislativ și nevoile sociale în prezent.

Procurarea echipamentelor medicale în contextul pandemiei COVID-19. Disonanță între cadru legislativ și nevoile sociale în prezent.
Galerie Foto De la momentul decretării stării de urgență de către Președintele României prin Decretul nr. 195/16.03.2020, în contextul extinderii rapide a pandemiei COVID-19 la nivel mondial, România în doar câteva zile...

ANAF rambursează TVA în valoare de circa 4 miliarde de lei, în luna martie

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) rambursează, în luna martie, TVA în valoare de aproape 4 miliarde de lei pentru 24.526 de deconturi, se arată într-unun comunicat al instituţiei. Media...

Cîțu: Nu sunt luate în calcul tăieri de salarii și pensii. Cred că economia își va reveni după criză

Cîțu: Nu sunt luate în calcul tăieri de salarii și pensii. Cred că economia își va reveni după criză
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a spus, joi, că, în contextul actual al crizei provocate de epidemia de coronavirus, nu sunt luate în calcul tăieri de salarii și de pensii. El a adăugat că este optimist și...

Cristian Onețiu: „Se preconizează că fiecare lună de pandemie activă înseamnă 9 luni de recuperare economică”

Cristian Onețiu: „Se preconizează că fiecare lună de pandemie activă înseamnă 9 luni de recuperare economică”
Cristian Onețiu îi învață pe antreprenori cum să-și gestioneze afacerea în perioada crizei economice provocate de pandemia COVID-19.  Investitorul acționează în această perioadă ca sprijin pentru alți...

Indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 2,57% pe an

Indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 2,57% pe an
Indicele ROBOR la 3 luni a urcat astăzi la 2,57% pe an, de la 2,55% pe an, miercuri, transmite Banca Naţională a României (BNR). În funcție de acesta se calculează costul creditelor de consum în lei cu...

Curățătoriile de haine, obligate să rămână deschise, cer autorităților să-și suspende activitatea

Curățătoriile de haine, obligate să rămână deschise, cer autorităților să-și suspende activitatea
Asociația patronilor de curățătorii și spălătorii de haine din mall-uri a transmis o petiție către autorități prin care cer suspendarea activitatății întrucât sunt expuși...

Noi precizări despre obținerea Certificatului de Situație de Urgență

Noi precizări despre obținerea Certificatului de Situație de Urgență
Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (MEEMA) a publicat noi detalii despre emiterea Certificatului de Situaţie de Urgenţă (CSU) pentru companii. Beneficiarii programelor naţionale care...

Piața muncii: speranțe de revenire după 4-5 luni grele

Piața muncii: speranțe de revenire după 4-5 luni grele
Salariile românilor au crescut puternic anul trecut, în special în construcții și în sectorul bugetar. Cu toate acestea, suntem încă departe de standardele UE, atât la câștiguri, cât și la puterea de...

Planuri de criză și soluții de ultimă oră

Planuri de criză și soluții de ultimă oră
Galerie Foto Pandemia de coronavirus lovește dur afacerile din România. Fie că este vorba despre antreprenori de startup-uri sau de companii cu experiență îndelungată pe piață, criza economică a lovit în plin, însă sub...

Facilități doar pe jumătate. Imposibil să scapi 100% de rate

Facilități doar pe jumătate. Imposibil să scapi 100% de rate
Suspendarea plăţii ratelor la creditele bancare pe o perioadă de până la maximum nouă luni, decisă recent de Guvern, nu-i va scuti pe debitorii băncilor şi de plata ratelor la poliţele de asigurare ataşate...

Din trei firme, una s-a oprit

Din trei firme, una s-a oprit
Pe fondul incertitudinilor economice provocate de criza coronavirus, mai mult de o treime (37%) din companii şi-au întrerupt total sau parţial activitatea după declararea stării de urgenţă, arată rezultatele...

Ford România oferă clienților serviciul de reparații auto "Door-to-door"

Ford România oferă clienților serviciul de reparații auto "Door-to-door"
Ford România lansează serviciul de reparaţii auto "Door-to-door", din cadrul campaniei #StaiAcasă, prin care societatea preia maşinile clienţilor și le returnează după reparaţie, potrivit unui...

Florin Cîțu ia în calcul înghețarea salariilor: „Principiul de bază este solidaritatea”

Florin Cîțu ia în calcul înghețarea salariilor: „Principiul de bază este solidaritatea”
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat că ia în calcul înghețarea salariilor, însă decizia va fi luată numai după o discuție cu premierul Ludovic Orban, scrie Antena 3. ”În acest moment nu ne-am...
Serviciul de email marketing furnizat de