Schimbarea legilor, moartea afacerilor

Legile din sectorul financiar se schimbă foarte des, iar instabilitatea astfel creată loveşte în interesele mediului de afaceri, dar şi ale populaţiei şi statului român, avertizează experţii. Astfel, managerii nu mai reuşesc să îşi facă planuri pe termen lung, pentru că nu ştiu ce va urma şi la ce noi reguli trebuie să îşi plieze strategiile.

Cadrul legislativ bancar a devenit tot mai impredicitibil, după ce numai în ultimii cinci ani (2014-2018) au fost adoptate 50 de legi noi, se arată într-un studiu realizat de compania de consultanţă şi audit PwC.

Autorii cercetării semnalează şi cazuri când acte normative cu aplicare în domeniu se dovedesc neconstituţionale, ceea ce sporeşte şi mai mult incertitudinea.

„Respingerea de către Curtea Constituţională a setului de legi care prevedeau plafonarea dobânzilor la credite, eliminarea caracterului de titul executoriu al contractelor de împrumut şi plafonarea sumelor ce pot fi cerute de recuperatorii de creanţe, la doar două luni după aprobare, confirmă volatilitatea sistemului legislativ din România şi riscul crescut perceput de către investitori”, menţionează studiul citat.

Finanţare mai scumpă

Documentul subliniază că desele schimbări legislative afectează chiar şi statul, pentru că băncile vor fi mai puţin interesate în a achiziţiona titluri de stat, fapt ce poate influenţa creşterea costului de finanţare.

Totodată, pentru că resursele bancare devin mai greu de accesat, managerii sunt forţaţi să atragă bani din surse alternative (autofinanţare, credit furnizor, împrumuturi de la acţionari), ori să reducă investiţiile.

Una dintre cele mai controversate reglementări adoptate în ultima vreme este Ordonanţa de Urgenţă 114/2018, care introduce „taxa pe lăcomie”, aplicată activelor bancare atunci când indicele ROBOR depăşeşte nivelul de 2%.

Specialiştii de la PwC consideră că OUG 114 „influenţează negativ activitatea de creditare, având de asemenea implicaţii asupra sistemului financiar şi dezvoltării economiei”.

Loviturile încasate de sistemul bancar

• Revizuirea produselor şi înăsprirea condiţiilor de creditare
• Creşterea creditelor neperformante
• Erodarea ratei de solvabilitate
• Scăderea profitabilităţii
• Retragerea unor bănci din piaţă
• Modificarea strategiei de investiţii şi a modelului de business

Populaţia ar avea de suferit din cauza creşterii costurilor de creditare(plata unor dobânzi mai mari) şi totodată, a diminuării puterii de cumpărare

 Titlurile de stat ar putea deveni neatractive pentru bănci, în contextul schimbărilor legislative care duc la restrângerea activităţilor