x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Scumpirile de după FMI

Scumpirile de după FMI

10 Mai 2011   •   19:07
Scumpirile de după FMI
Sursa foto: Karina Knapek/Jurnalul Naţional

164706-kk-20110510101248002.jpgRomânii vor avea parte de noi scumpiri în perioada următoare, după ce autorităţile au convenit cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) reducerea unor subvenţii, liberalizarea treptată a preţurilor la energie şi gaze, plus continuarea reformei în sănătate.

În primul rând, Executivul a hotărât cu FMI să nu mai acorde subvenţiile guvernamentale pentru gigacalorie, ceea ce poate duce la creş­terea facturilor în medie cu 60% pentru căldură şi apă caldă, dar poate ajunge şi până la o dublare a preţurilor, în funcţie de capacitatea primăriilor de a menţine propriile subvenţii.

„Există diferite subvenţii pentru încălzire. Ajutorul de încălzire pentru cei mai vulnerabili ar putea rămâne la acelaşi nivel sau ar putea chiar creşte. Există însă o subvenţie acordată de la nivel central, pe care Guvernul vrea să o elimine în cursul acestui an. Există, de asemenea, subvenţii pentru încălzire de la autorităţile locale, dar acestea nu au fost luate încă în considerare”, a spus Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, la un seminar economic. Sta­tul român acordă în jur de 50% din preţul căldurii, în proporţii sensibil egale de la bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor, sub formă de compensare pentru preţul combustibililor, plus subvenţiile acordate de primării. Adiţional, cei cu venituri mici primesc ajutor de încălzire. Jurnalul Naţional a prezentat la începutul acestui an un plan al Primăriei Bucureşti care prezintă scenariul dublării ta­rifului cerut pentru populaţie, de la 124 la 250 de lei, şi acordarea unor subvenţii mai mici. Problema cea mai mare cu eliminarea subvenţiilor va fi în Bucureşti, deoarece Elcen furnizează circa 40% din agentul termic distribuit în ţară.

O altă scumpire sigură va fi cea la gaze pentru micile companii, care la rândul său va duce la creşteri de preţuri pe întregul lanţ. „Cert este că în perioada următoare va fi o creştere a preţului la gaze pentru companiile care primesc la preţ reglementat”, a declarat Jeffrey Franks. Primele care vor fi afectate de acest scenariu sunt brutăriile şi companiile din panificaţie, care sunt al doilea consumator industrial de gaze după sectorul îngrăşămintelor chimice.

Franks a spus că autorităţile vor veni până în iunie cu o nouă formulă de calcul al preţului la gaze pentru companii, utilizând preţul inter­na­ţional. „Companiile de stat din domeniul ga­zelor vor face mai mulţi bani din gaz pentru sta­­tul român dacă sunt lăsate să vândă gaz la for­­mula internaţională, nu sub preţ”, a spus Franks. Companiile respective sunt Romgaz şi Transgaz, iar statul va putea primi dividende mai mari, dar şi sume în plus din accize sau TVA. În privinţa energiei electrice, urmează adu­cerea contractelor bilaterale la preţul pieţei şi licitarea tuturor pachetelor de energie pe OPCOM. Mai mulţi producători termo din ţară au reclamat că Autoritatea Naţională de Regle­men­tare în Energie (ANRE) îi obligă să fur­ni­zeze consumatorilor casnici la preţuri sub costuri. Şi o parte dintre medicamente se vor scumpi, din moment ce Executivul plănuieşte revizuirea listei de medicamente compensate. Vestea a fost dată de Andreea Paul-Vass, consilier al primului-ministru Emil Boc, la acelaşi seminar. Astfel, unele medicamente care acum sunt compensate vor fi scoase de pe listă, în vreme ce pentru altele compensarea va fi mai mică. Ea a subliniat că Executivul va da o atenţie specială domeniului sanitar, deoarece a constatat că se decontează medicamente pentru 27 de milioane de pacienţi în România. De asemenea, urmează să se introducă prescripţia digitală.

 

Năstase a dat presei documentul secret al lui Franks
Fostul premier PSD Adrian Năstase a dat jurnaliştilor copii ale proiectului scrisorii de intenţie către FMI, care ar fi fost distribuită de Jeffrey Franks pe 3 mai unor oficiali ai CE, FMI, BNR şi Ministerului de Finanţe. Acest document, păstrat secret faţă de opinia pu­blică de delegaţia FMI, pare a fi schiţa preli­minară a scrisorii pe care Guvernul urmează să o trimită board-ului FMI în iunie. Documentul a mai suferit, probabil, unele modi­ficări în timpul negocierilor purtate între 3-9 mai, însă nu în punctele esenţiale.
Existenţa documentului a fost confirmată de Jeffrey Franks care a precizat însă că este o ciornă care ar putea fi modificată. În pro-iectul scrisorii de intenţie se arată că bugetul spitalelor pentru 2011 va fi micşorat cu 10 procente, iar numărul de paturi va fi redus de la 135.200 în ianuarie 2011 până la 133.000 în iulie şi la 129.500 la finele lui decembrie 2011. Şi banii pentru medi-camente or fi reduşi cu 0,8% din PIB. Şi explicaţia acestor măsuri este prezentată în document.

„Tendinţele curente arată că arierate din sănătate, în valoare de  1,2 miliarde de lei, vor persista până la sfârşitul lui 2011, comparativ cu bugetul alocat.” FMI propune Guvernului să scoată din funcţiune 1.000 de kilometri de linii ferate de călători, iar serviciile oferite călătorilor pentru alţi 5.000 de kilometri să fie reorganizate, pentru a fi reduse costurile, până la sfârşitul lui iunie 2011. Totodată, 1.000 de kilometri de linii de cale ferată de la CFR Infrastructură vor fi închise până la sfârşitul lunii august. Metrorex îşi va reduce cheltuielile de mentenanţă cu 30% în 2011, se mai arată în proiectul scrisorii de intenţie. Un alt punct din document se referă la vânzarea unor pachete minoritare de acţiuni la Petrom (10%), Transelectrica (15%), Transgaz (15%), Romgaz (15%), Nu­clear­electrica (10%), Hidroelectrica (10%), în toate aceste cazuri urmând să fie numiţi până în iulie consultanţi legali pentru privatizare şi finalizarea vânzărilor până la sfârşitul anului 2011.

Se menţionează, de asemenea, intenţia formării a două companii naţionale de energie, blocată de instanţă, şi se face referire la o strategie alternativă, prin vânzarea de pachete minoritare la complexurile energetice Craiova, Turceni, Rovinari, dar şi privatizarea totală a companiilor de distribuţie Transilvania Nord, Transilvania Sud, Muntenia şi Eletrica Serv. Documentul face referire şi la reformele structurale, menţionând eliminarea de personal cu 622 de posturi în CNADNR, reducerea cu 3.000 a locurilor de muncă la CFR Marfă, precum şi oferirea la vânzare până la sfârşitul lui 2011 a unui pachet de acţiuni de 20% din CFR Marfă, ca o primă etapă a privatizării totale, când condiţiile o vor permite. Oltchim trebuie privatizată până la sfârşitul lui 2011, altfel va fi lichidată.
• Daniela Ivan

×
Subiecte în articol: economia