Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În timp ce UE îşi prezenta principalele puncte ale mandatului cu care va participa la Summitul G20, destinat depăşirii crizei economice şi posibilei reformări a cadrului financiar internaţional, un alt parteneriat se "forja" peste Ocean. Brazilia, Rusia, India şi China, adică aşa-numitul grup BRIC, au anunţat că vor coopera mai strâns.
Summitul G20, care se va desfăşura la 15 noiembrie la Washington şi care îi va reuni pe liderii economiilor dezvoltate (G7), Uniunea Europeană şi 12 state emergente, în scopul identificării unor noi soluţii de stopare a crizei financiare şi de depăşire a recesiunii economice, se anunţă a fi cel puţin interesant şi foarte posibil chiar tensionat. Lupta se va dovedi cu atât mai dură cu cât economiile dezvoltate vor intra în recesiune anul viitor, în timp ce în statele emergente creşeterea va fi încetinită, dar va exista.
LA NIVEL ÎNALT
Vineri a fost ziua în care atât statele Uniunii Europene, cât şi statele BRIC (Brazilia, Rusia, India şi China) au ţinut câte o reuniune în scopul stabilirii pioziţiei cu care se vor prezenta la negocierile G20. În ambele cazuri, participanţii au anunţat că s-au pus de acord, iar frânturile pe care le-au prezentat din mandate cuprind acţiuni punctuale. Uniunea Europeană merge decisă să reformeze sistemul financiar mondial şi să câştige influenţă în cadrul instituţiilor internaţionale (FMI şi Banca Mondială), vrea reglementare mai strictă pentru toate instituţiile şi segmentele de piaţă (incluzând şi agenţiile de rating, off-shore-urile etc.), dar şi mai multă transparenţă şi un cod de conduită pentru managerii băncilor. Preşedintele francez, Nicholas Sarkozy, a mărturisit că discuţiile au fost destul de aprinse, dar că au rezultat într-un mandat unic pe care îl vor susţine săptămâna viitoare. "Ne vom apăra viziunea comună de restructurare a sistemului financiar", nu s-a sfiit să anunţe Sarkozy. Un rol mai important îşi doreşte însă şi alt grup de state care punea, cam în acelaşi timp, bazele unei colaborări mai strânse. Astfel, la Sao Paolo, miniştrii de Finanţe ai statelor BRIC, adică Brazilia, Rusia, India şi China, se întâlneau pentru a stabili cum abordează reuniunea G20. "Eminenţa cenuşie" din spatele BRIC ar fi fost, potrivit mai multor voci, preşedintele Vladimir Putin, dar legătura lor nu a fost încă oficializată. Numele li se trage dintr-un raport întocmit de Goldam Sachs în 2001.
BRIC VREA MAI MULT
Pentru a ne face o idee asupra greutăţii reuniunii, trebuie spus că statele BRIC reprezintă 40% din populaţia globului, iar produsul lor intern brut combinat atinge 15.435.000 de miliarde de dolari. Iar în urma reuniunii statele BRIC au anunţat că vor face front comun împotriva crizei financiare, dar şi pentru a diminua efectele recesiunii, care a început deja să se facă simţită în anumite părţi ale glubului. India, Rusia şi Brazilia au injectat deja fonduri importante în sistemele bancare naţionale şi au scăzut ratele dobânzilor, iar China a anunţat duminică un pachet financiar în valoare de 586 de miliarde de dolari pentru stimularea creşterii economice. "Miniştrii de Finanţe ai statelor BRIC au identificat o serie de măsuri pentru viitorul apropiat. Am decis să intensificăm fluxurile reciproce de comerţ şi de capital. Cel mai important lucru este că suntem pregătiţi să acţionăm coordonat", a "trâmbiţat" ministrul rus de Finanţe, Alexei Kudrin, într-un interviu acordat în Sao Paolo.
La rândul său, preşedintele brazilian, Luiz Inacio Lula da Silva, a declarat că "este o criză globală şi cere soluţii globale. Participarea statelor în curs de dezvoltare este esenţială." Oficialii brazilieni ar dori ca G20 să ia locul reuniunii G7, devenind cel mai important forum de discuţii. Astfel, ministrul brazilian de Finanţe, Guido Mantega, a spus răspicat că "Nu mai vrem să luăm parte la G7 doar pentru a bea cafea. Vrem să avem un rol mai important în discuţii".
RECESIUNE VS CREŞTERE
Kudrin nu a uitat să puncteze faptul că în timp ce economiile dezvoltate, printre care şi SUA, şi Uniunea Europeană, se vor contracta anul viitor, economiile emergente vor fi în expansiune. Kudrin a susţinut că estimările Fondului Monetar Internaţional sunt "aproape exacte".
"Fondul Monetar Internaţional a luat în considerare trendul preţului petrolului, care este important pentru ţara noastră. Dar rata creşterii economice va depinde şi de acţiunile pe care Guvernul le va lua pentru a depăşi această criză." Kudrin aprecia că inflaţia va fi de 13% anul acesta şi până la 8% în 2009, iar creşterea economică va scădea la 3,5%. "Guvernul va finaliza estimările pentru produsul intern brut până la sfârşitul lui noiembrie sau la începutul lui decembrie", a adăugat Kudrin. La rândul său, China va suferi o temperare a creşterii sale economice anul viitor, estimările indicând între 8%-9%. Guvernatorul băncii centrale a Chinei a precizat că păstrarea ritmului de creştere economică şi a cererii interne a ţării sale "este benefică pentru stabilitatea globală". Pe de altă parte, SUA, Uniunea Europeană, dar şi Japonia vor suferi în schimb o contracţie anul viitor, prima simultană de la cel de-al doilea război mondial, a anunţat Fondul Monetar Internaţional.
ŞI FMI CERE MĂSURI
Fondul Monetar Internaţional s-a pronunţat pentru un "nou acord Bretton Woods", dar a avertizat că o astfel de restructurare nu trebuie grăbită. Strauss-Kahn, directorul executiv al Fondului, a cerut într-o scrisoare către prim-miniştrii G20 măsuri în domeniul politicilor fiscale şi monetare, pentru a soluţiona criza financiară. "Trebuie să existe pe agenda discuţiilor răspunsuri în domeniul politicilor fiscale şi monetare. Există posibilităţi de expansiune fiscală în multe ţări dezvoltate şi unele economii emergente, iar, o dată cu scăderea inflaţiei, unele bănci centrale au ocazia să relaxeze politicile monetare", a arătat Strauss-Kahn în scrisoare.
