Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mai puţin de un sfert din sistemele de irigaţii din România sînt funcţionale, în condiţiile în care meteorologii anunţă că anul 2008 va fi unul foarte secetos. Şi nici măcar acestea nu sînt contractate în întregime.
LA ÎNTÎMPLARE - recolta se udă doar cînd este secetă
Mai puţin de un sfert din sistemele de irigaţii din România sînt funcţionale, în condiţiile în care meteorologii anunţă că anul 2008 va fi unul foarte secetos. Şi nici măcar acestea nu sînt contractate în întregime.
Anul trecut a fost unul dezastruos pentru agricultură. Recolta la porumb a fost cea mai scăzută din ultimii 18 ani, iar seceta a distrus sute de hectare de teren agricol. Dacă 2008 va fi un an la fel de secetos, există pericolul să avem aceleaşi probleme, pentru că situaţia din sistemul de irigaţii nu prea s-a îmbunătăţit. Iar procedurile de achiziţie greoaie au pus piedici serioase procesului de reabilitare a sistemului de irigaţii pentru care s-au alocat anul trecut fonduri.
“2008 va fi un an foarte secetos, potrivit prognozelor meteorologice şi hidrologice, astfel încît se impune irigarea unor suprafeţe agricole importante”, ne-a declarat Nicolae Mărăcine, directorul general al Administraţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF). De la trebuinţă pînă la punerea în practică este cale destul de lungă, cînd doar o treime din sistemul de irigaţii al României este funcţional. Astfel, potrivit datelor furnizate de ANIF, sînt operaţionale sistemele de irigaţii de pe 717.000 de hectare, din peste 3 milioane amenajate, adică aceeaşi cifră ca anul trecut. La acestea se adaugă sistemele de pe alte 300.000 de hectare, care necesită însă reparaţii.
FONDURI NEUTILIZATE. În urma crizei din 2007, autorităţile au alocat o serie de fonduri pentru reabilitarea sistemului. Nici unul dintre proiecte nu a fost însă finalizat pînă în prezent. Motivul? Procedurile de licitaţie extrem de greoaie. “Acest proces trebuie făcut în temeiul şi în litera legii, iar procedura de la cap la coadă duce pînă la un an. Spre exemplu, am făcut întîi achiziţie publică pentru expertiza tehnică, care a durat peste o lună. Apoi expertiza în sine care a ţinut tot cam o lună. După aceea am făcut achiziţie publică pentru proiectare. Proiect care trebuie avizat în comisii. În unele cazuri chiar în comisii interministeriale, pentru că este vorba despre proiecte costisitoare. Avem însă trei amenajări care sînt în faze avansate de reabilitare”, ne-a declarat Nicolae Mărăcine.
DEZINTERES. Pe lîngă faptul că sistemul de irigaţii în sine este destul de “anemic”, nici măcar acele suprafeţe pe care există amenajări nu sînt contractate în totalitate. Cifra a mai crescut o idee în comparaţie cu anul trecut, de la 357.000 hectare la 550.000 de hectare, dar ar mai fi loc de îmbunătăţit. Preşedintele ANIF susţine că ei nu prea au ce face în această privinţă. “ANIF vinde un produs care este apă pentru irigaţii, acest mecanism trebuie să meargă pe baza cererii şi ofertei. Atît timp cît producătorul agricol nu solicită şi nu face contract cu Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare nu putem să-i dăm apă”, a declarat preşedintele ANIF. O soluţie ar putea s-o reprezinte proiectul de lege prin care statul va obliga producătorii agricoli să încheie contracte cu ANIF imediat ce preia infrastructura de irigaţii, cu condiţia să devină realitate. Preşedintele ANIF speră ca fermierii să fi învăţat din experienţa anului trecut, cînd “au fost prinşi pe nepregătite” şi au fost irigate doar 300.000 de hectare. El a respins ideea cum că la baza suprafeţei mici irigate ar sta tarifele prea mari, susţinînd că subvenţia acoperă o parte bună din cheltuieli. Unele organizaţii s-au plîns însă de lipsa echipamentelor de udare.
