x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

„Situația mizerabilă” a băncilor în România: profit de numai 500%

0
Autor: Adrian Stoica 02 Dec 2019 - 06:10
„Situația mizerabilă” a băncilor în România: profit de numai 500% AndreyPopov/Getty Images/iStockphoto Businesswoman Inserting Coin In Piggybank In Front Of Stacked Coins
Vezi galeria foto


În urmă cu câteva zile, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Florin Dănescu, se plângea într-o conferinţă că industria bancară din România se simte mizerabil de peste 10 ani, se simte nemăsurabilă, anonimă şi irelevantă. Şi mai lăsa să se înţeleagă că populaţia nu are încredere în bănci. O scurtă analiză a sistemului arată însă că industria bancară nu are motive să se simtă mizerabil în România, cel puţin prin prisma profitului, iar neîncrederea populaţiei şi-o poate explica uşor dacă ar compara sumele obţinute de bănci din dobânzile percepute la credite cu cele ale dobânzilor plătite la depozite. Dacă la un leu plătit dobândă sistemul încasează, în medie, şase lei dobândă, sentimentul nu poate fi decât unul de neîncredere.

 

Băncile comerciale din România au încasat în 2018 dobânzi în valoare de 16.652 milioane de lei şi au plătit dobânzi de numai 2.926 milioane de lei. Comparativ cu 2017, când valoarea dobânzilor încasate de sistemul bancar a fost de 13.200 milioane de lei, creşterea a fost de 3.452 milioane de lei, ceea ce, procentual, înseamnă o creştere de 20,7% doar într-un an, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Industria bancară se simte mizerabil de peste 10 ani încoace, pentru că nu este măsurabilă. Industria bancară din România a coborât de la 40% total credite în Produsul Intern Brut la 26%. Este acesta un rezultat sau un factor generator de percepţie? Eu spun că este un rezultat al factorului de neîncredere şi al celor 50 de legi... Industria bancară se simte nemăsurabilă, anonimă şi irelevantă.

Florin Dănescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor

 

 

Dobânzi la depozite foarte mici

În schimb, băncile nu se arată deloc darnice când trebuie să dea de la ele. În 2018 au plătit clienţilor dobânzi în valoare de doar 2.926 milioane de lei. Spre comparaţie, dobânzile plătite în 2017 s-au ridicat la 2.051 de milioane de lei. Astfel, într-un an băncile au reuşit să câştige în plus din dobânzile percepute 3.452 milioane de lei, în timp ce dobânzile plătite au crescut doar cu 875 de milioane de lei. Comparând dobânzile încasate cu cele plătite, constatăm că pentru un leu plătit sistemul bancar a încasat 6,4 lei în 2017, iar în 2018, 5,7 lei.

 

7,17 miliarde de lei a fost în 2018 profitul cumulat al sistemului bancar, necompensat cu pierderile, marcând o creştere cu 35% faţă de anul anterior, arată datele publicate de Banca Naţională a României.

 

 

Profitabilitatea sectorului bancar se situează semnificativ peste media UE (rentabilitatea capitalurilor a fost 15,7 la sută în septembrie 2018 faţă de 7,2 la sută media UE în iunie 2018). Veniturile din dobânzi rămân principala sursă a veniturilor operaţionale, modelele de afaceri fiind caracterizate predominant de activităţi tradiţionale. Intermedierea financiară redusă se asociază cu existenţa unui diferenţial ridicat între dobânzile creditelor şi depozitelor, cu precădere pentru segmentul populaţiei.

BNR, Raportul asupra stabilităţii, decembrie 2018

 

Totalul bilanţier, în creştere

Şi în ceea ce priveşte evoluţia băncilor după totalul bilanţier situaţia arată bine. Dacă 26% dintre bănci aveau în 2017 un total bilanţier de sub un miliard de lei, anul trecut procentul scăzuse la 21. La fel de spectaculoasă a fost şi evoluţia băncilor care înregistrau active bilanţiere de peste 10 miliarde de lei. În 2017, doar 26% dintre bănci se încadrau în această categorie, iar în 2018 procentul urcase la 30.

 

 

Veniturile din exploatarea bancară au crescut de la 76.547 milioane de lei în 2017, la 79.547 milioane de lei în 2018, în timp ce veniturile din activitatea de exploatare bancară/salariat au crescut de la 1.569.000 lei, la 1.630.000 lei.

 

Câştig de 830%

În 2018, băncile au încasat cele mai multe dobânzi din regiunea Bucureşti-Ilfov, 8.182 milioane de lei. În acelaşi timp, dobânzile plătite au fost de 2.088 lei. Adică pentru un leu plătit, băncile au încasat 3,9 lei, ceea ce înseamnă de 390% mai mult. Pe locul doi a fost regiunea Nord-Vest (judeţele Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Sălaj, Bihor, Satu-Mare), de unde sistemul bancar a strâns 2.242 milioane de lei din dobânzi, şi la rândul său a plătit dobânzi de 269 milioane de lei, adică la fiecare leu plătit a perceput 8,3 lei, ceea ce înseamnă un câştig de 830%. Curat mizerabil.

 

Repartizarea dobânzilor încasate şi a dobânzilor plătite pe macroregiuni şi regiuni de dezvoltare

 

Regiuni           U/M    Dobânzi încasate        Dobânzi plătite

                                       2017 2018              2017 2018

 Macroregiunea 1        mil. lei             2466    3496    259      464

Nord-Vest       mil. lei 1522    2242    159      269

Centru             mil. lei             944      1254    100      195

Macroregiunea 2         mil. lei 1956    2284    159      185

Nord-Est         mil. lei 987      1146    80        92

Sud-Est           mil. lei 969 1138 79 93

Macroregiunea 3         mil. lei             7345    9216    1535    2176

Sud-Muntenia mil. lei 899 1034 78 88

Bucureşti-Ilfov           mil. lei             6446    8182    1457    2088

Macroregiunea 4         mil. lei 1433    165      98       101

Vest     mil. lei 761      893      52        52

Sud-Vest Oltenia        mil. lei 672      763      46        49

 Total   mil. lei             13200  16652  2051    2926

 

SURSA: INS

 

 

 

 

 

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Loteria Fiscală, calendar 2020

Loteria Fiscală, calendar 2020
Ministerul Finanţelor a definitivat calendarul extragerilor la Loteria Bonurilor Fiscale pe anul 2020 şi a lansat, în acest sens, un proiect normativ spre dezbatere publică. Potrivit proiectului, „extragerile...

Cîţu: Ordonanţa care va obliga ANAF să ridice popririle pe conturi - în şedinţa de guvern de marţi

Cîţu: Ordonanţa care va obliga ANAF să ridice popririle pe conturi - în şedinţa de guvern de marţi
Ministrul de Finanţe, Florin Cîţu, a anunţat că marţi, cel mai probabil, va fi adoptat în şedinţa de guvern actul normativ care obligă ANAF să ridice popririle pe conturi. "Ordonanţa care va permite ANAF s...

Finanţele au împrumutat 45 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitaţia de joi

Finanţele au împrumutat 45 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitaţia de joi
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a atras, luni, 45 de milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitaţia de joi, când a împrumutat 300 milioane de lei, la o dobândă de 4,78% pe an, printr-o emisiune de...

Aurul creşte şi atinge un nou maxim istoric în faţa leului

Aurul creşte şi atinge un nou maxim istoric în faţa leului
Gramul de aur s-a scumpit luni cu 5,5491 de lei (2,57%), până la o cotaţie de 220,9342 lei, de la 215,3851 lei, cât anunţase joi Banca Naţională a României (BNR), înregistrând din nou o valoare...

Românii sunt pe ultimele locuri în UE la folosirea internetului

Românii sunt pe ultimele locuri în UE la folosirea internetului
87% dintre persoanele cu vârsta între 16 şi 74 de ani din Uniunea Europeană au declarat în 2019 că au folosit Internetul în ultimele trei luni, pe ultimele locuri în UE fiind românii (74%) şi bulgarii (68%),...

Soldul creditului neguvernamental a scăzut cu 0,4% în decembrie 2019

Soldul creditului neguvernamental a scăzut cu 0,4% în decembrie 2019
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a scăzut în decembrie 2019 cu 0,4% (-0,8% în termeni reali) comparativ cu luna precedentă, până la nivelul de 267,574 miliarde de lei,...

Revolut, evoluție fulminantă pe piața autohtonă. Cât au cheltuit românii cu acest card într-o singură lună

Revolut, evoluție fulminantă pe piața autohtonă. Cât au cheltuit românii cu acest card într-o singură lună
Românii au cheltuit, în decembrie 2019, peste 95 de milioane de euro cu cardul Revolut, de aproape cinci ori mai mult comparativ cu perioada similară a anului 2018, respectiv 19,2 milioane de euro, informează...

Investiţiile în inovare, tratate de IMM-uri cu total dezinteres

Investiţiile în inovare, tratate de IMM-uri cu total dezinteres
Galerie Foto Pentru sectorul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM) din România, cercetarea şi inovaţia sunt neinteresante, în condiţiile în care cele mai multe dintre ele sunt afaceri de subzistenţă, axate pe comerţ....

Vești proaste pentru angajați. Un sfert dintre companii vor îngheța salariile în acest an

Vești proaste pentru angajați. Un sfert dintre companii vor îngheța salariile în acest an
Unul din patru angajatori nu va acorda nicio majorare salarială în acest an, iar 35,5% afirmă că majorările salariale planificate pentru 2020 vor fi de cel mult 5%, arată datele unui sondaj efectuat de o platformă...

Anul imobiliar 2020: bun pentru investiţii, greu pentru mall-uri

Anul imobiliar 2020: bun pentru investiţii, greu pentru mall-uri
Analiştii imobiliari s-au pus serios pe treabă în acest început de an şi au lansat o serie de studii care arată tendinţele pieţei. Cei mai mulţi se aşteaptă la intrări masive de capitaluri axate în special...

Jurnalul bursier. Câştigătorii şi pierzătorii Bursei

Jurnalul bursier. Câştigătorii şi pierzătorii Bursei
Bursa de Valori Bucureşti a oferit, săptămâna trecută, câştiguri de până la aproape 30%, dar şi pierdei de până la 6,5%. Indicele BET a avut anul trecut a doua creştere din UE, pe primul loc situându-se...

Primul fond de investiții care va ține cont de criteriile de sustenabilitate pentru companii

Primul fond de investiții care va ține cont de criteriile de sustenabilitate pentru companii
Raiffeisen Asset Management lansează un nou fond de investiţii - Raiffeisen Global Equity - care va investi în fonduri de acţiuni şi va avea diversificare la nivel global. Noul fond de investiţii va fi legat de ra...

Acțiunile Băncii Transilvania, cele mai lichide titluri la Bursa de Valori București

Acțiunile Băncii Transilvania, cele mai lichide titluri la Bursa de Valori București
Acţiunile Băncii Transilvania au fost cele mai lichide titluri în această săptămână pe Bursa de la Bucureşti, generând tranzacţii de peste 81,59 milioane de lei, urmate de acţiunile OMV Petrom, cu...

Proiectul prin care Parlamentul va putea interveni în administrarea datoriei publice aruncă în aer investitorii

Proiectul prin care Parlamentul va putea interveni în administrarea datoriei publice aruncă în aer investitorii
România va avea probleme cu investitorii străini dacă va fi aprobat proiectul ca Parlamentul să intervină direct în modul de administrare a datoriei publice, a declarat ministrul Finanţelor, Florin...

Florin Cîțu: Una dintre soluții pentru reducerea evaziunii este vămuirea la destinație

Florin Cîțu: Una dintre soluții pentru reducerea evaziunii este vămuirea la destinație
Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, a afirmat că ştie problemele de la vamă, dar situaţia este mai complicată, iar una dintre soluţiile avute în vedere pentru reducerea evaziunii ar putea fi...
Serviciul de email marketing furnizat de