Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Schimbarea Guvernului era aşteptată să aducă un val de concedieri în instituţiile statului. În acelaşi timp însă, unele autorităţi publice reclamă nevoie de personal şi anunţă angajări. Specialiştii din sistem spun că unele structuri chiar dispun de prea puţină forţă de muncă, deşi mai există şi altele, cu scheme supradimensionate. Sectorul bugetar îl întrece pe cel privat la nivelul salarizării, şi cuprinde un procent mare din numărul total al angajaţilor la nivel naţional, dacă face o comparaţie între România şi ţările dezvoltate.
Imediat cum deschizi site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP), îţi apare în faţă un anunţ. „E timpul să lucrezi la alt nivel! Aplică la joburile din minister, alegând ce ţi se potriveşte”, te îndeamnă anunţul. La un click distanţă, sunt oferite mai multe posturi de consilier, expert, şef serviciu.
Iniţiativa poate părea ciudată, în contextul unui aparatul de stat considerat supradimensionat. Cei din sistem apreciază însă că există instituţii publice cu număr de angajaţi care nu se justifică, dar şi segmente ale structurilor bugetare care au nevoie de forţă de muncă suplimentară.
Cine mai strânge taxele
„În ce priveşte MFP, de exemplu, trebuie spus că agenţii economici aşteaptă până la şase luni controalele pentru rambursarea TVA, din lipsă de personal”, ne-a declarat Sebastian Oprescu, preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP), referindu-se astfel la un capitol unde statul are o miză uriaşă.
Oprescu a mai dat un exemplu care arată că unele organisme bugetare au prea puţini salariaţi. „Cu numai 500-600 de angajaţi, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) trebuie să controleze 600.000 de companii. Iar numărul este uriaş, chiar şi în judeţe precum Galaţi sau Brăila, unde structura teritorială a Autorităţii dispune de 2-3 lucrători”, a punctat liderul sindical.
Conform datelor de la Ministerul Finanţelor, instituţiile şi autorităţile publice aveau, în luna august a acestuia an, 1.225.140 de posturi ocupate, din care 783.996 în administraţia publică centrală şi 441.144 în administraţia publică locală. Numărul mediu de angajaţi pe 2019, la nivel naţional, însumând bugetarii şi pe cei din firmele private, se cifrează la 5.282.000. Astfel, la stat lucrează 23% din total, iar în zona business, restul de 77%.
Alte cifre în „lumea bună”
Balanţa înclină în favoarea bugetarilor, ţinând cont că media statelor membre OECD (Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare) se referă la un raport de 15% - 85%. La acest nivel s-ar ajunge prin concedierea a 400.000 de bugetari, cifră avansată, la începutul acestei luni, de preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane, Dragoş Anastasiu. Acesta a precizat că „un prim-ministru tehnocrat” ar putea adopta o astfel de măsură anul viitor. În anii 2020, 2021, 2022 şi aşa mai departe, nu sunt bani pentru a plăti salariile şi pensiile conform actualei Legi a Pensiilor şi a Salarizării Unitare. „Nu sunt bani! Eu personal cred că niciun partid nu se va atinge de această zonă, o vor lăsa aşa, şi atunci întrebarea este cum facem rost de bani?”, a menţionat Anastasiu.
Cei care se pregătesc să ia puterea neagă că ar pregăti o asemenea decizie, dar afirmă că îi vor concedia pe angajaţii de la stat care nu îşi merită locurile. „PNL va introduce criterii de performanță. Ne vom uita acolo unde au fost angajați oameni fără concurs, știm foarte bine situațiile”, a spus senatorul Florin Cîţu.
41,3 miliarde de lei sau 4% din PIB reprezintă veniturile din TVA (sector cu prea puţini angajaţi), potrivit bugetului general consolidat pe primele opt luni din 2019.
Câştigul salarial mediu net în luna august 2019 a fost de 3.044 de lei, conform Institutului Naţional de Statistică (INS). Sectorul „administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sectorul public”, a avut o medie mult mai mare, de 4.712 lei
Anvelopa politică a prietenilor şi rubedeniilor
„Fără o analiză pe nevoile cetăţeanului în raport cu instituţiile publice, nu se pot face disponibilizări şi nici angajări”, a spus Sebastian Oprescu, preşedintele SNFP. El a arătat că în aparatul de stat, „nucleul specialiştilor este acelaşi”, indiferent ce partid se află la guvernare, dar a adăugat că există şi „o anvelopă politică formată din prietenii şi rubedeniile” politicienilor, care se schimbă odată cu schimbarea puterii. Oprescu crede că trebuie efectuată, post cu post, „o evaluare pe baza rezultatelor şi a pregătirii profesionale”, dar a punctat că „statul nu finanţează îmbunătăţirea performanţelor angajaţilor săi, iar acest aspect devine, de fiecare dată, „subiect de campanie electorală”.
