Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România are o legislaţie care încurajează evaziunea, iar sistemele fiscale sunt ciuruite de o listă lungă de excepţii, care reduc încasările la buget. România a avut, în ultimii ani, o creştere economică care s-a bazat, în mare parte, pe acumularea unor dezechilibre, în care datoria externă a ţării pe termen scurt a ajuns la 20 miliarde de euro, potrivit datelor prezentate de Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, la Forumul Financiar de la Bucureşti.
"O mare problemă este că nivelul relativ înalt al contribuţiilor şi legislaţia din România descurajează activitatea economică şi încurajează evaziunea fiscală, ceea ce face ca programele sociale să fie greu de finanţat", a mai spus Isărescu. El a dat ca exemplu ajutoarele care se plătesc în zona rurală, iar persoanele care încasează aceste sume nu pot lucra decât la negru pentru că sunt condiţionate să nu aibă un loc de muncă.
Pe de altă parte, sistemele fiscale din România sunt "ciuruite" de o lungă listă de excepţii, care scad eficienţa încasărilor bugetare, iar acestea sunt extrem de reduse pentru câtă bogăţie se crede că există în ţară, a declarat Mugur Isărescu. El a explicat că nefiscalizarea terenurilor sau fiscalizarea într-o măsură foarte redusă a fost unul dintre motivele care au condus la boom-ul imobiliar. "În 2000 am propus să se impoziteze pământul. Mi s-a spus că nu se poate, este an electoral. Nefiscalizarea pământului a fost una dintre sursele boom-ului imobiliar. De-aia ne uităm jenant la pământurile de pe marginea şoselelor din România, care nu arată deloc bine, sunt câmpuri nelucrate, care aşteaptă câştiguri speculative", a declarat Isărescu.
Ce ar mai fi de făcut? "Trebuie să continuaţi cu reformele structurale, aveţi nevoie de măsuri de austeritate. Măriţi productivitatea şi faceţi reforme orientate către piaţă", a declarat la Bucureşti Nouriel Roubini, profesor de Economie la New York University, supranumit "Doctor Doom" (n.r. - doctorul apocalipsei) pentru previziunile sale economice pesimiste. El a precizat că ţările care se confruntă cu deficite bugetare mari au nevoie de austeritate fiscală, dar şi de reforme structurale orientate către piaţă. Reformele vor face diferenţa între ţările care vor ieşi bine din criză şi cele care vor ieşi mai puţin bine.
El a arătat că metodele prin care deficitul bugetar poate fi redus, respectiv de scădere a cheltuielilor sau o creştere a veniturilor, reprezintă o decizie a Guvernului din fiecare ţară. Roubini opinează că în cazul ţărilor de la "periferia" zonei euro, doar banii care sunt alocaţi în cadrul unor aranjamente cu UE sau instituţii financiare nu sunt suficienţi pentru ca statul respectiv să iasă din criză, fiind nevoie de reforme semnificative. "Banii pe care îi oferă FMI şi Uniunea Europeană au venit cu o cantitate mare de condiţionalităţi, au venit cu ajustări dureroase", a explicat "Dr Doom".
Zona euro are nevoie de o creştere a competitivităţii pentru a reveni la creştere economică, iar singura modalitate pentru ca aceasta să fie restaurată este deprecierea monedei unice, care ar putea să scadă mai mult decât este nevoie, consideră Roubini.
El a precizat că o altă metodă, respectiv deflaţia, nu este adecvată, întrucât aceasta este asociată cu recesiunea, iar reformele structurale ar putea dura mai mult. "Cu deflaţia nu se rezolvă problemele, reformele structurale durează mai mult, singura soluţie va fi continua depreciere a monedei euro. Valoarea euro ar putea să scadă mai mult decât este nevoie pentru a restaura competitivitatea zonei euro", a precizat economistul american. El a prezis că statele care nu vor reuşi să-şi rezolve problemele vor părăsi zona euro.
"Unele state europene vor putea, în 3-5 ani, cu ajutorul instituţiilor financiare, să depăşească problemele cu care se confruntă, însă cele mai slabe dintre ele nu vor reuşi, astfel că riscul de a părăsi zona euro nu este zero."
