Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Inceput in fanfara, procesul insolventei Hidroelectrica a ajuns pe teren minat, dupa ce mai mult institutii ale statului isi dau cu stangul in dreptul iar altele pun de-a dreptul bete in roate administratorului judiciar Euro Insol.
Intrata in insolventa cu active de 24 de miliarde de lei, circa 5 miliarde de euro, Hidroelectrica se lupta acum cu o serie de entitati de stat, dupa ce fix statul a fost cel care a introdus-o in insolventa. Autoritatea Nationala de Reglementare in Energie (ANRE) nu a redus semnificativ cantitatea de energie pe care Hidroelectrica sa trebuie sa o livreze in regim reglementat, redimensionarea pietei nu s-a facut, Eximbank inca nu a acordat garantii pentru Hidroelectrica, mai multe companii de stat s-au inscris la masa credala. Basca acum se intrevede un nou conflict, cu Ministerul Economiei, din cauza ecluzei de la Portile de Fier.
ANRE, iute ca melcul
"Hidroelectrica a facut politica sociala, in conditiile in care politica sociala trebuia sa faca statul", a declarat Remus Borza, partener la Euro Insol. Anul trecut, in plina seceta si forta majora, ANRE a majorat de la 4,5 TWh la 5,5 TWh cantitatea de energie pe care compania trebuia sa o livreze in sistem reglementat. De mentionat ca pretul a fost scazut la 72 lei/MWh, in vreme ce costul de productie este de 125 lei pe fiecare MWh. Astfel, statul face paguba in curtea propriei companii. Recent, ANRE a "promis" ca de la 1 septembrie va reduce treptat cantitatea de energie pe care Hidroelectrica trebuie sa o livreze. Ieri, Borza a spus ca reducerea a fost de doar 0,1 TWh, ceea ce este o cantitate infima.
In vara, Remus Vulpescu, administrator special al Hidroelectrica si sef al Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) promitea ca impreuna cu ANRE se va "redimensiona" piata reglementata, astfel incat sa fie eliminate companiile si sa fie mentinute doar populatia si institutiile. Discutiile au ramas, insa, in acelasi stadiu iar ANRE nu a a prezentat proiectul. Intre timp, Hidroelectrica tot aduna pierderi: pe primele sapte luni din acest an, compania are o pierdere de 65 de milioane de lei.
Investitii si scurgeri de bani
O alta problema o constituie ecluza de la Portile de Fier. Hidroelectrica va trimite curand o "factura" de 32 de milioane de euro catre ministerul Economiei, pentru portia ce-i revenea din investitie. "Aceasta este jumatate din valoarea lucrarilor facute de Hidroelectrica in baza HG 956/15.06.2004", a declarat Borza. Investitia a fost facuta din buzunarul Hidroelectrica, desi legislatia spunea ca se face din bugetul de stat. Ecluza nu produce niciun ban pentru Hidroelectrica, din cauza ca operatiunile se fac gratis din cauza ratificarii unor conventii internationale din partea Romaniei, a mai completat Borza.
Administratorul judiciar a mai propus si un plan pentru fuziunea tuturor celor opt Hidroservuri, astfel incat "sa nu mai existe decat o lipitoare". Hidroservurile au fost gasite drept una dintre cauzele care au dus societatea de stat in insolventa. In 2011, cifra de afaceri cumulata a celor 8 Hidroservuri a ajuns la cuantum de 457 milioane de lei, din care 92 milioane au fost subcontractate. Desi Hidroelectrica detine 100% din Hidroservuri, acestea sunt practic entitati independente, pe care nu le controleaza, din cauza ca are doar membri in consiliul de administratie din cinci. Numirile se fac prin ordin de ministru.
Nuclearelectrica s-a inscris la masa credala
Borza a atacat si o serie de companii de stat care "si-au facut investitii si retehnologizari pe spinarea Hidroelectrica" iar acum s-au inscris la masa credala. In raportul privind cauzele insolventei, Euro Insol a aratat ca o serie de contracte incheiate cu entitatile termo au provocat Hidroelectrica pierderi de 190 milioane de euro. "Hidroelectrica achizitiona energie cu 250 lei/MWh si o revindea cu 89 lei pe piata reglementata si cu 130 lei baietilor destepti", a spus Borza. Dintre companiile de stat amintite de el se afla Nuclearelectrica, cu 41 milioane de lei ceruti pentru "penalitati de intarziere".
La mana bancherilor
Recent, Hidroelectrica a anuntat si un plan de a cere garantii de la Eximbank, insa nici acestea nu au fost acordate. In urma denuntarii contractelor cu Energy Holding, Europec, Alpiq Romenergie, Alpiq Industries, EFT Romania si EFT AG, o serie de banci au ramas fara garantii pentru mai multe credite acordate. Bancherii au fost foarte critici fata de masura introducerii Hidroelectrica in insolventa, pe motiv ca trebuie sa constituie provizioane fata de creditele acordate.
Bancile au o pondere de 69% la masa credala, forul care va vota planul de reorganizare al Hidroelectrica. Un numar de 381 creditori au inregistrat la tribunal creante de 5,492 miliarde de lei asupra Hidroelectrica, insa administratorul judiciar a recunoscut in tabelul preliminar creante de 3,509 miliarde de lei. Pe langa creantele admise au mai fost inregistrate, dar cu anumite conditii, creante suplimentare de 804 milioane lei si au fost respinse creante 1,179 miliarde lei.
Dintre creantele inscrise sub conditii, Fiscul si ministerul Economiei apar cu un total de 536 milioane de lei, din cauza ca trebuie sa se termine un litigiu.
