Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Poşta Română va fi privatizată printr-o majorare de capital, iar viitorul investitor va deţine 51% din acţiunile operatorului poştal, nu 20%, cum intenţionau iniţial autorităţile, potrivit unui proiect de act normativ elaborat de Ministerul Comunicaţiilor.
Operatorul naţional poştal este controlat de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) - 75% şi Fondul Proprietatea - 25%.
Anterior, procesul de privatizare a Poştei viza cederea unui pachet de cel puţin 20% din acţiunile companiei, printr-o majorare de capital, operaţiune asumată în relaţia cu Fondul Monetar Internaţional.
"Privatizarea Companiei Naţionale Poşta Română se realizează prin metoda majorării de capital social prin aport de capital privat, prin dobândirea de către un nou investitor a unui pachet de acţiuni reprezentând 51% din capitalul social al companiei în cadrul unei operaţiuni de majorare de capital prin emisiune de noi acţiuni. Noile acţiuni emise se oferă spre subscriere investitorului selectat, în vederea dobândirii cotei de 51% din capitalul social, precum şi acţionarului existent Fondul Proprietatea în vederea menţinerii cotei sale de participaţie la capitalul social al companiei prin exercitarea dreptului de preferinţă în condiţiile legii", se arată în proiectul de hotărâre a Guvernului privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul privatizării, publicat de MCSI.
În cazul în care Fondul Proprietatea nu-şi exercită dreptul de preferinţă ori şi-l exercită parţial, investitorul selectat va subscrie un număr de acţiuni mai mic decât cel oferit iniţial astfel încât în oricare situaţie, participaţia Fondului la capitalul social al CNPR să reprezinte 51% din capitalul social al companiei rezultat în urma operaţiunii de majorare.
Metoda de privatizare
Selecţia investitorului se va realiza prin metoda licitaţiei cu ofertă în plic combinată cu metoda licitaţiei cu strigare, precedată de negocieri desfăşurate pe bază de oferte preliminare şi neangajante depuse de potenţialii investitori.
În 2011, cifra de afaceri a CNPR a scăzut cu 8,7%, la 1,26 miliarde de lei, în timp ce pierderile au urcat cu 50%, la 182,9 milioane de lei, conform datelor Ministerului Finanţelor Publice.
La finele anului trecut, compania avea datorii totale de 556,9 milioane de lei, iar numărul mediu de salariaţi a scăzut cu peste 2.500, la 32.124 de persoane.
Veniturile Poştei Române vor sunt aşteptate să scadă şi în 2013, după pierderea monopolului pe scrisori la finele acestui an iar în acest context managementul operatorului vizează extinderea către noi activităţi, precum cele de brokeraj de asigurări şi servicii financiar-bancare sau de telefonie mobilă.
Viitorul Poştei: Bancă, asigurări, operator mobil virtual
"În ultimii 3 ani, pierderile cumulate ale Poştei Române au depăşit 400 milioane de lei. Afacerile companiei s-au înscris pe un trend negativ, care se va menţine şi în 2013, pentru că Poşta va pierde, la 31 decembrie 2012, dreptul rezervat pentru prestarea de servicii poştale constând în trimiteri de corespondenţă cu greutatea cuprinsă între 0 şi 50 de grame", a declarat recent Ion Smeeianu, directorul general al companiei.
"Avem o strategie pentru minimizarea reducerii veniturilor, care se bazează pe menţinerea actualilor clienţi şi pe atragerea de noi clienţi. Vrem să îmbunătăţim portofoliul de servicii şi ne vom îndrepta spre zona asigurărilor obligatorii de locuinţe. Poşta va deveni în scurt timp broker de asigurări şi va intermedia, prin capilaritatea reţelei, vânzarea acestor poliţe în zona mic urbană şi rurală", a spus Smeeianu.
El a arătat că Poşta intenţionează să lanseze servicii financiar-bancare în 2013, în parteneriat cu o bancă sau prin intermediul unei bănci proprii. Totodată compania vrea să lanseze un operator virtual de telecomunicaţii mobile (MVNO), în varianta cea mai facilă, respectiv revânzător de servicii de telefonie mobilă. Această categorie de operatori telecom furnizează servicii de voce şi date mobile fără a-şi construi o reţea proprie de antene şi fibră optică, ci închiriind infrastructura de la operatori existenţi.
