Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) va trece din proprietatea Ministerului Economiei sub controlul Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti, măsură menită să stingă datoriile de 2,2 miliarde de lei ale RADET către producătorul de electricitate. Ulterior, noul sistem integrat de alimentare cu energie termică va putea fi concesionat unui operator privat, potrivit unui memorandum semnat între cele două instituţii.
ELCEN trebuia privatizată anul viitor, potrivit memorandumului încheiat cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE). Ba mai mult, este societate monitorizată de către instituţiile financiare internaţionale din cauza arieratelor. Cele două societăţi fac parte din categoria “găurilor negre”, pentru care statul nu a găsit o rezolvare de 20 de ani. Potrivit memorandumului, soluţia este “realizarea Serviciului public prin intermediul unui Sistem de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET) integrat, prin preluarea controlului integral de către Municipiul Bucureşti asupra ELCEN”. Documentul arată că în prezent există un SACET, însă acesta nu este integrat şi nu aparţine integral municipiului Bucureşti, fiind exploatat de două companii, respectiv ELCEN care este operatorul celor cinci CET-uri, şi RADET operatorul reţelelor de transport şi de distribuţie a energiei termice. Solicitarea municipalităţii este ca toate cele cinci CET-uri să fie trecute în domeniul public al Capitalei, împreună cu activele şi pasivele aferente. Memorandumul urmează să fie avizat de ministrul Finanţelor Publice şi transmis Guvernului, pentru a fi supus aprobării de către premier.
Anterior, autorităţile plănuiseră fuziunea ELCEN cu Hidroelectrica, termocentralele Mintia şi Paroşeni plus Compania Naţională a Huilei pentru a forma Hidroenergetica, unul dintre cei doi giganţi energetici gândiţi de reprezentanţii statului. Măsura a căzut după ce sindicaliştii şi Fondul Proprietatea au blocat fuziunile în justiţie.
Fricţiuni cu ANRE
Binomul ELCEN-RADET a fost mereu motiv de fricţiuni din cauza preţului la gigacalorie: cu fiecare scumpire a gazelor naturale, producătorul cerea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) o creştere a preţului la gigacalorie. Pentru ca preţul la populaţie să rămână la fel Primăria Generală trebuia să aducă tot mai mulţi bani pentru subvenţii. Elcen are de recuperat 2.241.242.355,09 lei, din care 793.077.362,77 de lei reprezentau penalizări de întârziere. Acestea se vor “stinge de drept” în momentul în care cele două companii vor fuziona. ELCEN este cel mai mare producător de energie termică din ţară şi alimentează cu apă caldă Bucureştiul şi Constanţa. Compania a raportat pentru 2011 un profit net de 106 milioane de lei la o cifră de afaceri de 2,18 miliarde de lei. Compania este evaluată la 533 milioane de euro, conform topului celor mai valoroase companii din România.
RADET administrează aproape 525 de kilometri de reţele primare de alimentare cu căldură şi 875 de kilometri de reţele secundare, şi operează peste 2.200 de puncte termice. În prezent, consumatorii de energie termică din Capitală sunt reprezentanţi de 10.010 asociaţii de proprietari cu 8.660 de blocuri de locuinţe şi aproximativ 570.000 de apartamente, în care locuiesc aproximativ 1.300.000 de locuitori, dar şi de peste 3.300 de instituţii, agenţi economici şi sere. Pentru toţi consumatorii alimentaţi sunt înregistrate 25.581 puncte de consum contorizate. Potrivit unui document din 2011 al Primăriei Bucureşti, RADET are nevoie de investiţii de 2,3 miliarde de euro în următorii ani.
Situaţie critică
Situaţia va deveni şi mai dramatică de anul viitor, când, potrivit negocierilor cu FMI, nu se vor mai acorda deloc subvenţii populaţiei, urmând a primi bani doar cei care au nevoie de ajutor social. Anul trecut preţul gigacaloriei plătit de fiecare bucureştean a urcat de la 124 de lei la 170 de lei. Fără subvenţii, gigacaloria va ajunge, însă, la 328 de lei, cât este costul de producţie. Primarul Sorin Oprescu declara la începutul lunii octombrie, în faţa Comisiei de Industrii a Camerei Deputaţilor, că acest preţ va fi plătit de către cei cu venituri pe cap de familie mai mari de 2.000-2.500 de lei.
