Strategia energetică a României: Trebuie să avem curaj

Strategia energetică a României prevede realizarea reactoarelor nucleare 3 şi 4, a hidrocentralei de la Tarniţa şi un nou grup la termocentrala Rovinari, iar digitalizarea este vitală în vremuri care deja ne-au luat-o cu mult înainte. Aşa am ajuns repetenţi în multe domenii, iar la eficienţă energetică suntem pe ultimul loc în Europa, motiv pentru care ne putem trezi că vom avea o energie digitalizată cum avem şi autostrăzi. Cu toate acestea, „avem resurse şi trebuie să avem curaj”, sunt câteva din concluziile forumului „Tranziţie inteligentă către un sector energetic digitalizat şi sustenabil”, organizat ieri la Palatul Parlamentului de către Intact Media Group.

„Specialiştii noştri lucrează la finalizarea Strategiei energetice a României. Strategia acoperă perioada 2017-2030 cu perspectiva anului 2050. Nu avem voie să fim timizi. Avem resurse, trebuie să avem curaj”, a declarat Anton Anton, ministrul Energiei. Potrivit acestuia, „în strategie vor fi definite marile obiective de investiţii din sectorul energetic, cum ar fi grupul de 600 MW de la Rovinari, unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti. Finalizarea strategiei este o urgenţă”.

„Nu s-au mai făcut investiţii majore, doar conservăm ce avem”

„Nu ne dorim să devenim doar o piaţă de desfacere ci ne dorim să devenim un pol regional de securitate energetică. Realitatea arată că în zonă suntem un pol de siguranţă energetică: aproape permanent exportăm energie electrică, care este un produs superior obţinut din resursele naţionale. Acest lucru înseamnă că deocamdată suntem competitivi pe piaţa regională”, a mai spus ministrul Energiei. Iar o strategie energetică este vitală pentru România, consideră şi Bogdan Badea, directorul general al Hidroelectrica, pentru că, „dacă sectorul energetic va arăta şi peste zece ani cum arată acum, vom avea o mare problemă”. „E nevoie de o reformă sistemică. Nu s-a mai făcut nici o investiţie majoră în energie, acum încercăm doar să conservăm ce s-a făcut înainte de 1989, cu mari eforturi”, a completat Badea. Chiar şi aşa, Hidroelectrica a obţinut anul trecut un profit brut de 1,6 miliarde de lei, cel mai bun din istoria companiei, a arătat oficialul. 

„Există o tendinţă a anumitor structuri ale statului de a mări numărul şi valoarea taxelor, în special pentru cei care investesc. S-ar putea ca aceştia să se mute în altă parte cu investiţia, dacă lucrurile nu se schimbă”, Bogdan Badea, director general Hidroelectrica

Nevoia de reformă prin digitalizarea sectorului energetic este cu atât mai mare, cu cât „România se află pe ultimul loc în Europa la eficienţă energetică”, a spus Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii din Camera Deputaţilor. „40% din actuala producţie energetică va dispărea şi nu avem să punem în loc”, a completat Iancu. Pe de altă parte, „strategia energetică a României a devenit un fetiş”, s-a ajuns să se spună că nu se mai pot face investiţii pentru că nu există o strategie, în condiţiile în care există una adoptată în 2007 şi valabilă până în 2020, a opinat Emil Calotă, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE). „Să nu ne trezim cu digitalizarea în România ca şi cu autostrăzile”, a spus Calotă.   

Proiectul BRUA nu se va realiza. Va apărea BRUSA

Proiectul conductei de gaze BRUA, care ar urma să lege Bulgaria, România, Ungaria şi Austria, nu se va realiza în forma actuală, ci va apărea un alt proiect, BRUSA, care va include şi Slovacia, a declarat Răzvan Nicolescu, senior-expert în cadrul Deloitte şi fost ministru al Energiei, întrebat despre acest proiect. „Este o întrebare grea. O să vă spun foarte sincer, cred că prima parte din BRUA, acea conductă Podişor-Recaş, stă în puterile noastre să o realizăm. Iar dacă nu se va realiza, nu se va realiza din motive de acces la terenuri, din motive cu care se confruntă şi cei care vor să facă autostrăzi în România şi alte proiecte mari de investiţii", a spus Nicolescu. „Dacă se va realiza BRUA, părerea mea şi este o părere absolut personală şi o spun cu foarte mare deschidere, cred că nu. Şi nu cred că se va realiza nici BRUA, nici BRU. După faza I a proiectului, se va schimba puţin viziunea şi o să apară un alt proiect despre care nu s-a discutat până acum şi care se numeşte BRUSA: Bulgaria-România-Ungaria-Slovacia-Austria”, a susţinut Nicolescu.